Vineri va avea loc deschiderea oficială a Simpozionului Internaţional „URMUZ 140 – 100“

Vineri va avea loc deschiderea oficială a Simpozionului Internaţional “URMUZ 140 – 100″. Evenimentul se va desfăşura de la ora 09:45, la Primăria Municipiului Curtea de Argeş, o noutate absolută în peisajul cultural şi jurnalistic românesc. Simpozionul este organizat de Consiliul Judeţean Argeş, Primăria municipiului Curtea de Argeş şi nu în ultimul rând, de Asociaţia Culturală şi de Revista Curtea de la Argeş, ambele conduse de academicia-nul Gheorghe Păun – dar şi cu sprijinul substanţial al altor instituţii culturale naţionale – Academia Română, Muzeul Literaturii Române şi Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România. Manifestarea se doreşte a fi, în primul rând, o deschidere a Anului Internaţional Urmuz, ce se va încheia în luna noiembrie, când se vor comemora 140 de ani de la moartea scriitorului. Cu această ocazie, Consiliul Judetean Argeş va scoate un album filatelic aniversar – ” Pe Argeş în Sus/De la Meşterul Manole la Urmuz” .

“Judeţul Argeş a oferit ţării şi culturii noastre numeroase personalităţi, înainte şi după Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, dar 2023 este Anul Urmuz, în care marcăm 140 de ani de la naşterea scriitorului din Curtea de Argeş şi 100 de ani de la trecerea sa la cele veşnice. Consiliul Judetean Argeş sprijină dezvoltarea şi promovarea turistică a judeţului, precum şi activitatea culturală, iar demersul academicianului Gheorghe Păun de recuperare culturală şi istorică a lui Urmuz se încadrează în spectrul de activităţi menite să crească imaginea judeţului Argeş la nivel internaţional, motiv pentru care considerăm acest parteneriat pe cât de necesar, pe atât de onorant. În aceste zile, în care tindem spre o falsă egalitate, acest produs editorial încearcă să reamintească ceea ce reprezintă judeţul Argeş: istoric, cultural, religios, mitologic. Mai bine de două milenii de existenţă, de rezistenţă şi de creaţie. Argeşul de la Curtea de Argeş şi de la Câmpulung înseamnă Ţara Românească, înseamnă România şi chintesenţa românismului. Rolul creatorului de cultură este să transmită ceva vital cetăţii, să producă acea conexiune supranaturală cu valorile din trecut, să menţină vie fiinţa noastră în faţa valului de tentative de a nega, de a neutraliza, de a şterge identităţile şi diferenţele între popoare. Argeşul este locul unde a descălecat Radu Negru Vodă. Aici am avut primele capitale ale Ţării Româneşti, prima Mitropolie, aici s-a bătut prima monedă românească. Argeşul a dat personalităţile care au stat la temelia principalelor partide din ţară şi oamenii care au contribuit decisiv la înfăptuirea României Mari. Nu întâmplător, regii României au ales Curtea de Argeş să îşi doarmă somnul de veci. Nu întâmplător, limba română cea mai curată provine din Argeş. Nu întâmplător, această zonă este binecuvântată cu locuri de rugăciune şi de minune arhitecturală bisericească! Oriunde mergeţi în Argeş, veţi găsi mărturii de românism pe care se cuvine, inclusiv prin acest demers, să le păstrăm şi să le promovăm. Albumul de faţă este o contribuţie la acest demers” – Ion Mînzînă, preşedinte Consiliul Judetean Arges.

“URMUZ – S-a născut la Curtea de Argeş pe 17 martie 1883, fiul doctorului Dimitrie Ionescu-Buzău şi al Elizei, fiica preotului Filip Paşcanu (a slujit la Biserica “Sfântu Dumitru” din Bucureşti). Numele la naştere a fost identic cu al tatălui, dar la şcoală acesta i-a schimbat patronimul în Dumitrescu. Ulterior, el însuşi şi-a luat numele Demetru Dem Demetrescu-Buzău şi aşa a semnat toată viaţa. Pseudonimul Urmuz, sub care este cunoscut azi în toată lumea, i-a fost dat de Arghezi, în 1922, când i-a publicat prima proză, Pâlnia şi Stamate, în Cugetul românesc. Familia s-a mutat la Bucureşti în 1889. A urmat Liceul “Gheorghe Lazăr”, un an facultatea de medicină, a absolvit dreptul în 1907, (roman în patru părţi), a funcţionat ca judecător prin localităţi din Argeş, Dâmboviţa, Dobrogea, s-a mutat în Bucureşti, ca grefier la Înalta Curte Casaţie, în 1913. În noaptea de 23 noiembrie 1923, s-a sinucis, aparent, “fără motiv”, într-un boschet de la Şosea. A început să scrie prin 1907-1908, iar textele sale au fost citite în familie şi prin cafenelele bucureştene. În viaţa boemă a fost atras puternic de muzică, a compus mult, dar partiturile s-au pierdut. În adolescenţă a pictat, era fermecat de sculpturile lui Brâncuşi. A scris puţin, dar are o posteritate absolut impresionantă. A fost/este considerat un precursor al tuturor mişcărilor avangardiste ale secolului XX, după Al Doilea Război Mondial, a fost promovat şi tradus în Franţa de însuşi Eugen Ionescu, care şi l-a asumat ca model. Prima monografie despre el a fost cea a lui în Nicolae Balotă: Urmuz, 1970.

Între timp, au apărut zeci de volume despre Urmuz şi despre opera sa, exegeze, încercări de a-l imita, dramatizări, traduceri în zeci de limbi – iar bi-bliografia tot creşte. Opera sa a fost strânsă într-o cărticică pentru prima dată de Saşa Pană, în 1930, cu un volum complet, conţinând şi traduceri, texte critice, fotografii, în 1970, sub titlul Pagini bizare. Nouă texte îi sunt atribuite, alte manuscrise nu i s-au găsit: Pâlnia şi Stamate, (roman în patru părţi), Ismail şi Turnavitu, Emil Gayk, Plecarea în străinătate, Cotadi şi Dragomir, Algazy & Grummer, După furtună, Fuchsiada (poem eroico-erotico şi muzical, în proză), Puţină metafizică şi astronomie, Cronicari (Fabulă). Se adaugă de Însemnări – ciorne răzleţe (două caiete masive de cugetări i s-au pierdut), un număr mic de cărţi poştale către familie, câteva scrisori către Arghezi sau către o misterioasă Domnişoară Marie” – academician Gheorghe Păun.

“Sunt o mulţime de lucruri interesante care sunt legate de Urmuz şi viaţa municipiului Curtea de Argeş. Pot spune, de exemplu, că locul unde funcţionează astăzi Muzeul Municipal Curtea de Argeş/ Curtea de Argeş Municipal Museum se află în fosta clădire a Spitalului care a fost condus de tatăl lui Urmuz şi a contribuit la construcţia acestei clădiri. Acum, Urmuz este o prezenţă în Curtea de Argeş, prin basorelieful pe locul unde a fost casa scriitorului, chiar peste drum de Primăria Curtea de Argeş, graţie eforturilor academicianului Gheorghe Păun, tot aşa cum a apărut şi statuia lui Urmuz. Felicit iniţiativa preşedintelui Ion Mînzînă şi Consiliul Judetean Arges şi pentru că va edita acest album filatelic aniversar. Pentru mine, Urmuz este un simbol al oraşului” – Ştefan Dumitrache, viceprimar Curtea de Argeş.

PROGRAMUL Simpozionului Internaţional “URMUZ 140 – 100”:

Vineri, 17 martie 2023

Primăria Mun. Curtea de Argeş

09:45 – 10:30 – Ceremonia de deschidere (Discursuri invitaţi)

10:30 – 11:00 – Vorbitor invitat (Ion Pop)

11:00 – 12:00 – Pauză de cafea la Cafeneaua “La Urmuz”

12:00 – 13:00 – Prima sesiune (Hotel Posada)

15:30 – 17:00 – A doua sesiune

17:00 – 17:30 – Pauză de cafea

17:30 – 18:30 – A treia sesiune

Sâmbătă, 18 martie 2023

Hotel Posada

10:00 – 10:30 – Vorbitor invitat (Giovanni Rotiroti)

10:30 – 11:30 – A patra sesiune

11:30 – 12:00 – Pauză de cafea

12:00 – 13:00 – A cincea sesiune

15:30 – 16:30 – A şasea sesiune

16:30 – 17:00 – Ceremonia de închidere – Centrul de Cultură şi Arte “George Topârceanu”

19:00 – 21:00 – Teatrul “Urmuz” de Valeriu Butulescu, interpretare Teatrul “Alexandru Davila” Piteşti.

Duminică, 19 martie 2023

Centrul de Cultură şi Arte “George Topârceanu”

10:00-12:00 – Expoziţia “Urmuz văzut de graficienii lumii”, prezentare de cărţi, muzică.

Pe scena Teatrului ,,Alexandru Davila”, se va juca, în avanpremieră, piesa URMUZ –

Până atunci, sâmbătă (11 martie 2023) şi duminică (12 martie 2023), de la ora 19.00, pe scena Teatrului ,,Alexandru Davila”, se va juca, în avanpremieră, piesa URMUZ – o întâlnire necesară cu lumea bizară a scriitorului. Un spectacol de colecţie!

    ,,Un text aparte, o comedie cu accente dramatice în care erotismul se amestecă subtil cu politi-cul. URMUZ prezintă o lume bizară. Intrăm, de la bun început, în mintea lui Mitică şi vedem toate angoasele, tot vidul interior, toate întrebările care nu mai au răspuns. O lume aşa cum o percepe Mitică, adică fără sens. Aşa că Moartea devine practic o necesitate, un drum firesc. URMUZ (MITICĂ) este tot mai afectat de vidul interior, de golirea cuvintelor şi a faptelor sale. Piesa ne vorbeşte despre SINGURĂTATE, PRIETENIE ADEVĂRATĂ şi CĂUTAREA SENSULUI VIEŢII….Să ştim de ce trăim!” (Mona GAVRILAŞ, regizor artistic)