Critici din partea unui avocat la adresa lui Ilie Bolojan privind amenințările cu concedieri legate de PNRR

Advertisement

Adrian Toni Neacșu, avocat, a reacționat la avertismentul premierului Ilie Bolojan, care a sugerat posibile concedieri pentru persoanele implicate în punerea în aplicare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această reacție vine în urma unei evaluări recente care a evidențiat întârzieri în derularea proiectelor din PNRR.

În sfârșit, se pare că se recunoaște că există întârzieri semnificative în procesarea Cererii de plată nr. 3, dincolo de problemele legate de pensiile speciale. Suma totală blocată, de 869 de milioane de euro, corespunzătoare a șase etape, a fost afectată în mod deosebit de dificultățile întâmpinate în atingerea etapei 215, în ciuda eforturilor depuse în mass-media și de către Guvern.

Ar putea însemna că pierderile financiare ar putea depăși cu mult suma de 231 de milioane de euro despre care Guvernul avertizează de câteva luni?

Nu e nimic nou în esență, doar că acum se exprimă ceea ce se spunea deja de mult timp.

Ar fi important ca cineva să preia responsabilitatea pentru numirile controversate din companiile de energie și transporturi, poziții pe care partidele politice au refuzat să le abandoneze până acum. Aceste numiri sunt direct legate de blocarea unei părți semnificative din fondurile suspendate.

Conform lui Neacșu, cererea de plată numărul 3, care ar fi trebuit depusă în martie 2023 – după ce jaloanele aferente trebuiau atinse încă din 2022 – a fost depusă abia în decembrie 2023 și plătită parțial în mai 2025, moment în care plata restului de 869 de milioane de euro a fost suspendată. Pentru a debloca o parte din fonduri, Guvernul trebuia să remedieze întârzierile până pe 28 noiembrie 2025. Însă, în loc să facă acest lucru, a renunțat la o parte din bani și la jaloanele asociate, comunicând în secret Comisiei Europene că nu respectase alte trei obiective. În paralel, a început o campanie de manipulare, încercând să distragă atenția de la responsabili prin acuzații false, îndreptate inițial spre Înalta Curte de Justiție și ulterior spre Curtea Constituțională și, în general, spre magistrați.

Avocatul continuă să argumenteze că situația financiară reală, care va fi dezvăluită în curând, va arăta că eliminarea pensiilor pentru magistrați nu reprezintă o reformă autentică. În aceste condiții, Ilie Bolojan va încerca să găsească alții pe care să-i învinovățească, evitând astfel să-și asume responsabilitatea.

În cadrul unei întâlniri cu miniștrii responsabili de reforme și investiții, premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța accelerării procesului de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență. El a solicitat depășirea oricăror obstacole și asigurarea plății la timp a facturilor pentru lucrările realizate. Bolojan a avertizat că neîndeplinirea obiectivelor va avea consecințe: miniștrii și secretarii de stat ar putea fi demiși, iar directorii și personalul administrativ vor pierde beneficiile financiare legate de fondurile europene.

Luni, guvernul, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan și cu participarea ministrului Dragoş Pîslaru, a evaluat progresul înregistrat în implementarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. Discuțiile s-au concentrat pe dificultățile apărute și pe modalitățile de a le depăși.

Conform unui comunicat oficial, Guvernul se concentrează pe rezolvarea problemelor legate de cererile de plată 3 și 4, deja trimise către Comisia Europeană, și pregătește transmiterea cererilor 5 și 6, care vor fi depuse în curând.

Guvernul, prin vocea premierului Ilie Bolojan, a solicitat ministerelor responsabile cu reformele și investițiile să își intensifice activitatea și să elimine orice impedimente care ar putea întârzia implementarea angajamentelor pe care România le-a preluat. De asemenea, a subliniat importanța efectuării rapide a plăților către companiile care realizează lucrări în cadrul acestor proiecte, conform unui comunicat oficial.

Prim-ministrul Bolojan a precizat că, în cazul în care România nu își va atinge obiectivele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și va pierde fonduri europene, vor exista consecințe. Miniștrii și secretarii de stat vor suporta răspundere politică, inclusiv posibile demisii, în timp ce directorii și personalul din administrație nu vor mai beneficia de prime sau alte compensații financiare legate de fondurile europene pierdute.

Premierul a subliniat importanța urmăririi constante a progresului în implementarea reformelor și a investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.