De ce Oana Țoiu nu a participat la moțiunea de cenzură: Fritz susține că a plecat să lupte împotriva Rusiei

Advertisement

Dominic Fritz, liderul USR, a ieșit în apărarea Oanei Țoiu, motivând absența acesteia de la votul moțiunii inițiate de AUR. Fritz a afirmat că AUR ar fi dorit să o împiedice pe Țoiu să-și continue acțiunile critice față de Rusia.

Senatul a respins astăzi moțiunea simplă depusă împotriva ministrului de Externe, Oana Țoiu, obținând 44 de voturi favorabile, 59 de voturi contra și o abținere. Dominic Fritz, președintele USR, a criticat inițiativa AUR, sugerând că aceasta a avut scopul de a o pune pe ministru să răspundă unor acuzații nefondate, în loc să voteze în favoarea unei poziții pro-Ucraina.

Liderul USR subliniază că momentul alegerii datei pentru depunerea moțiunii de cenzură de către AUR este revelator. Această decizie a coincis cu discuțiile de la Bruxelles, unde Oana Țoiu, alături de ceilalți miniștri de Externe ai UE, stabileau noi sancțiuni împotriva Rusiei, menite să limiteze resursele financiare ale lui Putin, folosite pentru a finanța atacurile asupra Ucrainei. USR critică AUR pentru că a preferat să o cheme pe Oana Țoiu să răspundă unor acuzații false, în loc să susțină votul împotriva Rusiei.

Conform declarațiilor liderului USR, este a șasea oară când un ministru din partea partidului său este supus unei moțiuni de cenzură.

În timpul dezbaterii moțiunii, Oana Țoiu a lipsit, fiind înlocuită de un secretar de stat. În același timp, ministrul se afla la Bruxelles, participând la votul privind măsurile punitive împotriva Rusiei.

Senatul a votat luni împotriva moțiunii de cenzură simplă depusă pe numele ministrului de Externe, Oana Țoiu. Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi, obținând doar 44 de susținători, în timp ce 59 de senatori au votat împotrivă, iar un senator s-a abținut.

Conform estimărilor recente publicate de Banca Mondială, ONU, Comisia Europeană și guvernul ucrainean, refacerea țării devastate de război va necesita o investiție masivă, de aproximativ 588 de miliarde de dolari, pe parcursul următorilor zece ani.

Conform unui raport recent, performanța instituțiilor a înregistrat o îmbunătățire semnificativă, cu o creștere de 12% a valorii lor, comparativ cu evaluarea din anul precedent. Această evoluție pozitivă se bazează pe datele colectate între 24 februarie 2022 și 31 decembrie 2025, conform Reuters.

Analiza nu ia în considerare escaladarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina, petrecute în ianuarie și februarie, care au privat de utilități esențiale – încălzire, electricitate și apă – zeci de mii de locuitori, în mijlocul unei ierni extrem de aspre.

Conform celei mai recente estimări, care marchează a cincea de la declanșarea conflictului, distrugerile directe în Ucraina se ridică la 195 de miliarde de dolari, o sumă cu aproape 11% mai mare decât cea raportată anterior. Sectorul locuințelor, infrastructura de transport și producția de energie sunt printre cele mai grav afectate.

Conform raportului, amploarea daunelor este uriașă și se agravează constant, cu cele mai mari distrugeri fiind înregistrate în apropierea liniei de front și în centrele urbane, inclusiv în orașul Kiev.