România este pe ultimul loc din UE la indicele economiei şi societăţii digitale

Pandemia a determinat oportunitatea accelerării transformării digitale a României, instituţiile statului fiind practic forţate să se deschidă către cetăţeni şi să digitalizeze anumite servicii publice, a declarat, joi, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja în videoconferinţa „Digitalizarea României”.

„Cred că orice criză înseamnă oportunitate. Pandemia a determinat oportunitatea accelerării transformării digitale a României şi am văzut că instituţiile statului au fost practic forţate să se deschidă către cetăţeni, să adopte pe proceduri de lucru în mediul online, să digitalizeze anumite servicii publice. Am văzut că mai mulţi români au apelat la Ghişeul.ro, am văzut că Spaţiul Privat Virtual a permis pentru prima dată o identificare şi autentificare de la distanţă, inclusiv prin video call-uri, deci lucruri în premieră pentru statul român. Este important să nu pierdem acest imbold pe care pandemia vrând-nevrând ni l-a dat şi cred că avem şi instrumentele să continuăm lucrurile foarte bune”, a precizat Burduja, relatează Agerpres.

El a reamintit că, din păcate, România se află la coada clasamentului în Uniunea Europeană la principalii indici ai digitalizării, dar este important „să privim înainte”.

„Locul 27, acolo suntem. Ultimul loc din Uniunea Europeană, pe indicele DESI (Indicele economiei şi societăţii digitale n.r.) şi pe mulţi dintre sub-indicii care compun acest scor nefericit pentru România, sigur consecinţa multor alegeri întârziate, dar e important să privim înainte”, a spus el.

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a menţionat că în prezent sunt proiecte importante în implementare, finanţate din Programul Operaţional Competitivitate (POC) şi care trebuie terminate până la finalul anului viitor.

„Cel mai relevant pentru mine este PS CID-ul (Platforma Software Centralizată pentru Identificare Digitală n.r.), care este în implementare la Autoritatea pentru Digitalizarea României. (…) Practic va permite o identitate digitală cu recunoaştere facială extrem de rapidă, eficientă, uşor de utilizat pentru toţi românii. Aşa cum astăzi facem în raport cu băncile sau poate aplicaţii mobile, la fel ne vom putea identifica în raport cu statul. Şi trebuie să pornim de la identitatea digitală a fiecăruia dintre noi, pentru că altfel nu putem să avem pretenţia să beneficiem de servicii digitale, pentru că statul nu ştie că eu sau dumneavoastră, solicităm un anumit serviciu de la stat”, a adăugat oficialul ministrul de la Digitalizare.

Un alt aspect important în opinia sa îl reprezintă „proiectele foc de la celelalte ministere de linie”, iar cele mai importante sunt cele de la Ministerul de Interne, unde se lucrează pentru implementarea Hub-ului pentru servicii pentru cetăţeni, „evenimentele de viaţă”.

„Şi subiectul meu preferat, cazierul judiciar, unde am spus şi public: sunt două milioane şi ceva de drumuri la secţia de poliţie pe care le facem în fiecare an pentru un pas administrativ şi tehnic relativ simplu, în care, pe baza CNP-ului nostru ni se eliberează cazierul judiciar. Nu este niciun motiv pentru ca, după ce avem PS CID-ul în mod normal, deci un nivel de încredere mare, corect pentru identificarea noastră în raport cu statul, să nu putem să eliberăm acest document dintr-un mediu online. Ne gândim probabil la platforma Ghişeu.ro întru-o primă fază, ulterior, probabil o platformă unică pentru toate aceste servicii publice, aşa cum au şi alte state, gen Republica Moldova, Estonia, ţările nordice şi aşa mai departe. Deci, pe termen scurt ne concentrăm pe absorbţia banilor din POC şi finalizarea acestor proiecte importante. Pe termen scurt, mediu şi lung avem PNRR-ul, proiectul de Cloud guvernamental, despre care să vorbit foarte mult şi n-aş mai insista, dar el pune ordine, pune datele noastre în siguranţă, asigură acest element de rezilienţă şi va avea şi elementul de interoperativitate, deci comunicarea instituţiilor publice în back-end, astfel încât să respectăm principiu „once only”, o singură dată. În momentul în care am furnizat statului o informaţie, statul să nu ne mai ceară, deci să scăpăm de dosarul cu şină”, a explicat Burduja.

Întrebat cum se va face o astfel de interconectare atâta timp cât există încă instituţii importante ale statului care nu prea doresc participarea la acest cloud guvernamental, Burduja a afirmat că sunt funcţionari în instituţii care nu înţeleg că respectivele instituţii nu deţin acele date, „datele acelea sunt ale românilor”.

„Pe de o parte, vorbim despre o barieră de mentalitate şi anume: sunt instituţii şi funcţionari în instituţii care nu înţeleg că nu deţin acele date. Datele acelea sunt ale românilor, nu sunt ale respectivelor instituţii, deci nu au dreptul să nu fie de acord cu interoperabilizarea bazelor de date, trebuie să comunice. Legea interoperabilităţii aplică sancţiuni şi este foarte bună. Domnul Sabin Sărmaş şi echipa au făcut o treabă excelentă, am co-iniţiat acest proiect legislativ important şi cred că deschide nişte pârtii noi în asumarea răspunderii de către aceste instituţii, care vor refuza, să spunem participarea la partea din interoperabilitate. Sunt şi alte instituţii care au prevăzuţi bani din PNRR sau din alte programe europene pentru propriile sisteme, centre de date, propriul cloud, dacă vreţi. Acolo nu avem ce să facem, pentru că sunt deja prevăzute, parţial pentru că PNRR-ul nu a fost scris într-un mod foarte inteligent, pe alocuri, parţial pentru că sunt proiecte din fonduri structurale, dar vom asigura şi cadrul pe care noi, la minister, l-am făcut împreună cu partenerii noştri. Ordonanţa privitoare la serviciile de Cloud permite, de fapt, ideea aceasta de cloud-in-cloud, de sistem de cloud hibrid, de cloud-uri interconectate, atât cloud-ul privat guvernamental, cât şi alte cloud-uri guvernamentale sau cloud-uri comerciale deschise”, a adăugat ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja în videoconferinţa „Digitalizarea României”, organizată de ziarul Bursa.

Lasă un răspuns