Conf. dr. Adrian Tase: „Frigul: alertă sau normalitate?“

27 ianuarie 2023

Renumitul medic cardiolog, Adrian Tase vorbeşte despre măsurile de protecţie de care trebuie să ţinem cont în această perioadă cu temperaturi scăzute. Acesta ne reaminteşte totuşi că suntem în plină iarnă.

„După ce am petrecut sărbătorile de iarnă fără ger şi fără zăpadă, iată că sezonul rece îşi întră în drepturi. Aceasta este veste bună pentru iubitorii sporturilor de iarnă, ca şi pentru biosistem. Totuşi, există şi temeri, mai ales la persoanele mai fragile, cu suferinţe cronice.

De la bun început, trebuie să spunem că în această perioadă a anului, un organism sănătos funcţionează optim la temperaturi scăzute. Deci, vorbim de o alertă în condiţii termice normale.

Chiar şi în cursul unei ierni mai blânde, cum este cea pe care o traversăm, gerul constituie o ameninţare pentru inimă. Evident, pentru pacienţii cardiovasculari, temperaturile scăzute reprezintă chiar o agresiune asupra organismului. În general, la bolnavii cu diverse afecţiuni cronice, efectul frigului este mai accentuat. În plus, viscolul echivalează cu o temperatură inferioară cu 10 grade celei înregistrate de termometru.

Efortul fizic efectuat în condiţii de frig este foarte periculos, deoarece gerul este un echivalent al efortului fizic. Uneori, simpla expunere la frig este suficientă pentru a declanşa o criză de angină pectorală sau chiar un infarct miocardic acut.

Într-o iarnă, am internat un pacient cu infarct după ce, la prima oră a dimineţii, ieşise să-şi cumpere pâine. În acest caz, expunerea la aerul rece a fost, din păcate, decisivă pentru declanşarea ocluziei coronariene.

Frigul mai poate declanşa angina pectoris prin spasm coronarian, dar şi vasoconstricţie periferică cu sindrom Raynaud, care constă în coloraţia albă, roşiatică sau vineţie a mâinilor. Fumatul dă şi el vasoconstricţie coronariană care se poate adăuga spasmului produs de frig şi efort fizic. Sindromul Raynaud mai poate apărea şi la contactul cu apă foarte rece, zăpadă sau gheaţă.

La pacienţii cu boli cronice de inimă, frigul poate precipita un episod de insuficienţă cardiacă. De asemenea, persoanele de vârste extreme sunt vulnerabile la temperaturi scăzute.

Un alt aspect este legat de traficul auto în condiţii dificile de iarnă care, prin mecanism de stres, declanşează secreţia de adrenalină ce poate da, la rândul său, spasm coronarian.

Prin urmare, recomandăm evitarea tuturor situaţiilor de mai sus, îmbrăcăminte adecvată, cu căciulă şi mânuşi, pentru protejarea extremităţilor (urechi, degete) împotriva degerăturilor, de asemenea, fularul protejează regiunea cervicală împotriva spondilozei. Recomandăm şi băuturile calde, cum sunt ceaiul şi cafeaua, precum şi supele.

Atenţionăm asupra faptului că băuturile alcoolice fierte consumate afară dau o falsă impresie de căldură prin vasodilataţie.

Mişcarea este calorigenă fiind, prin urmare, benefică în condiţii de ger, cu condiţia ca, după aceea să te poţi retrage într-un loc călduros.

Cât despre puseul de gripă sezonieră, acesta a depăşit apogeul, iar populaţia este, în mare măsură, imunizată, fie prin vaccinare, fie prin trecerea prin boală. Deci, valul de frig în acest moment nu mai poate avea efecte foarte grave.

Ministrul Sănătăţii a luat deja primele decizii operaţionale pe care le-a diseminat în instituţiile din teritoriu.

Fără teamă şi cu responsabilitate, aplicând individual şi colectiv măsurile specifice, vom trece cu bine prin această perioadă“, transmite renumitul medic cardiolog, Adrian Tase.