La finalul săptămânii trecute, Curtea de Argeş a fost capitala culturală a României

22 martie 2023

Curtea de Argeş a fost, în acest weekend, capitala culturală a ţării noastre, reunind numeroşi specialişti şi personalităţi, în cadrul manifestărilor dedicate Simpozionului Internaţional Urmuz 140-100, manifestări sub egida „Anului Urmuz în Argeş”.

După deschiderea de vineri, la care a participat şi ministrul Culturii, Lucian N. Romascanu şi în cadrul căreia a fost lansat şi albumul filatelic aniversar – ” Pe Argeş în Sus/De la Meşterul Manole la Urmuz”, sâmbătă a fost o zi dedicată prelegerilor. Ziua a fost încheiată cu piesa ,,URMUZ” de Valeriu Butulescu, în regia Monei Gavrilaş, pusă în scenă de Teatrul Alexandru Davila Piteşti.

Piesa, o introducere iniţiatică în universul urmuzian şi, în acelaşi timp, o provocare pentru iubitorii de literatură să îl descopere sau, după caz, să îl aprofundeze pe avangardistul Urmuz, s-a dovedit a fi un real succes, premiera jucându-se cu sala plină şi cu invitaţi din ţară şi din străinătate.

Ministrul Culturii, Lucian N.Romaşcanu a declarat, după deschiderea Simpozionului, că Urmuz, prin importanţa operei sale, merită să se regăsească în programa şcolară.

„Din păcate, simţim o lipsă de promovare acută a ceea ce înseamnă literatura scrisă şi tineretul se îndepărtează, fiindu-le captată atenţia de noile tehnologii. Eu la şcoală am învăţat despre Urmuz şi cred că Urmuz trebuie să se regăsească în programa şcolară pentru anii terminali ai liceului pentru că este, în istoria literaturii, unul dintre pilonii importanţi. Deşi avem mulţi oameni importanţi în zona literaturii, nu mulţi au reuşit să depăşească graniţele dar Urmuz este unul dintre acei scriitori care este peste tot şi merită să fie în programa şcolară”, a subliniat ministrul Culturii.

De aceeaşi opinie este şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Adrian Bughiu

„Ne bucură să facem parte din acest eveniment. Noi, cei de la Consiliul Judeţean Argeş, am achiesat la ideea domnului academician Gheorghe Păun pentru a aduce în conştiinţa publică argeşeană şi nu numai personalitatea celui care a fost mult prea puţin apreciat Urmuz. Este clar că personalitatea multiplă, bizară, neînţeleasă, controversată dacă vreţi a lui Urmuz reprezintă un imbold pentru noi de a promova personalităţi mai puţin cunoscute la nivelul judeţului. Iată că Urmuz, opera lui Urmuz sunt mult mai cunoscute în străinătate decât în ţară. Deşi vorbim de o operă de aproximativ 40 de pagini, iată câtă efervescenţă a reuşit să creeze acest autor. Cred că eforturilor noastre sunt unele minimale faţă de performanţele pe care le-a înregistrat Urmuz după dispariţia sa.

Faptul că coagulează atâtea interese, mai ales în zona internaţională, cred că ne obligă pe noi şi îl califică pe Urmuză să facă din nou parte din literatura care este studiată în liceu” – Adrian Dumitru Bughiu vicepreşedinte Consiliul Judeţean Argeş

„Este o piesă modernă pentru că Urmuz este un scriitor modern, chiar dacă a murit acum 100 de ani. Cred că orice spectator care a urmărit atent această piesă pleacă impresionat de existenţa tra-gică a acestui om şi, în măsura în care îi cunoaşte biografia, înţelege acţiunea. Şi, dacă ceva nu înţelege, acest text are menirea să îl îndemne să afle.

Nici Brâncuşi nu a fost înţeles la vremea lui, nici acum nu este pe deplin înţeles. Dar cei din Târgu Jiu sunt foarte mândri de el pentru că ştiu că are o dimensiune internaţională şi că, prin numele lui, omul acesta le sfinţeşte locul. Aceeaşi situaţie este şi la Urmuz, în raport cu municipiul Curtea de Argeş” – Valeriu Butulescu

„A fost dificil şi nu a fost, în acelaşi timp, pentru că toate spectacolele mele sunt bazate pe emoţie. Am lucrat ceva la text, dar am avut noroc de o echipă extraordinară de actori la Piteşti. Nu este greu să lucrezi cu sufletul, din moment ce asta fac de 20 de ani. Şi atunci, mi se pare cumva firesc. Teatrul care nu are suflet, nu îl înţeleg şi deci, pentru mine, nu are rost” – Mona Gavrilaş- regizor.

„Pe vremea când eu eram elev, învăţam despre Urmuz. Pe clasa a X-a, la curentul avangardist, l-am studiat şi pe Urmuz. Eu am prins şi casa în care s-a născut, aflată peste drum de Primărie, dărâmată între timp. Acest întreg eveniment l-a adus, într-adevăr, pe Urmuz acasă. Şi în această seară, sala a fost aproape plină, cu peste 300 de oameni. Asta înseamnă că foarte mulţi argeşeni vor disemina acum informaţia şi Urmuz va fi mult mai cunoscut în Curtea de Argeş. A fost un cumul de efort începând cu revista Curtea de la Argeş şi dl academician Gheorghe Păun, extraordinarul efort al Consiliului Judeţean Argeş care a înţeles din prima clipă importanţa evenimentului şi a investit în el, Consiliul Local al municipiului Curtea de Argeş şi Romfilatelia cu acel album minunat care este cu adevărat o piesă de artă care completează fericit acest simpozion şi rămâne pentru posteritate” – Ştefan Dumitrache, viceprimar Curtea de Argeş

Duminică, aproape de scena unde Urmuz a prins din nou viaţă în oraşul natal, tot la Centrul de Cultură şi Arte „George Topârceanu”, a fost vernisată expoziţia „Urmuz văzut de graficienii lumii”. O compoziţie extrem de interesată, cu lucrări ale artiştilor graficieni de pe toate continentele.

„Urmuz este parte din noi. Din păcate sau din fericire, urmuzismul ne înconjoară şi este pretutindeni. Pe de altă parte, Urmuz nu este foarte cunoscut în Curtea de Argeş, dar nici în restul României, şi asta chiar este din păcate, pentru că este unul dintre cei cunoscuţi în lume scriitori români şi noi avem şansa să se fi născut aici. Toate curentele avangardiste, futuriste, absurdiste, suprarealiste ale secolului şi l-au asumat ca predecesor. Anul Urmuz are momente şi la Bucureşti, cum a fost cel de la Muzeul Naţional al Literaturii Române sau, pe 30 martie, expoziţia de aici care va fi vernisată şi la Biblioteca Academiei Române.

Mi-aş dori foarte mult ca Teatrul Alexandru Davila să ajungă cu această piesă, care s-a jucat în premieră la Curtea de Argeş, şi la Buzău, locul unde s-a născut tatăl lui Urmuz” – Academician Gheorghe Păun.

Simpozionului Internaţional „URMUZ 140 – 100” se înscrie în seria manifestărilor de-dicate Anului Urmuz în Argeş şi a fost organizat de Consiliul Judeţean Argeş în parteneriat cu academicianul Gheorghe Păun şi Revista Culturală „Curtea de la Argeş”, Primăria Municipiului Curtea de Argeş, Teatrul „Alexandru Davila” din Piteşti şi Centrul de Cultură şi Arte „George Topârceanu”.