Conf. dr. Adrian Tase: „Inteligenţa artificială – prieten sau duşman?“

Trăim într-o perioadă în care inteligența artificială este prezentă la tot pasul în viețile noastre. Renumitul medic cardiolog Adrian Tase ne propune pentru astăzi o temă de discuție foarte interesantă, despre plusurile şi minusurile a tot ceea ce înseamnă inteligența artificială.

„Apropierea momentului în care inteligența artificială va face parte oficial din viața noastră stârnește dezbateri furtunoase în societate. Avantajele IA sunt incontestabile dar, aşa cum se întâmplă cu orice noutate, există și un grad de suspiciune legat de surprize nedorite, în primul rând de faptul că, prin creşterea nivelului de confort, ființa umană devine mai comodă, fizic și in- telectual.

Ştim de la managementul schimbării că, în momentul în care se anunță o noutate, există entuziaști care o promovează, sceptici care sunt cuprinși de teamă și incertitudine, și neutri care îşi mai acordă timp de gândire. Cu fiecare zi, numărul entuziaştilor crește până se atinge masa critică la care schimbarea se poate produce.

IA este de mult timp în atenția cercetătorilor, inclusiv la Universitatea din Piteşti, actualmente parte a Universității Politehnice Bucureşti, unde am participat în fiecare an la sim- pozioane pe această temă, la care au conferențiat experți din Japonia, SUA și Europa.

Până la introducerea roboților în procesele tehnologice, ne- am obişnuit ca maşinile de spălat rufe sau vase să ne uşureze activitatea, sau automobilul să urmeze singur profilul soselei. În materie de calcul matematic, avem la îndemână aplicații pe tele- fon; în materie de memorare, roboții ne depășesc usor, mai ales că principiul „machine learning” stă chiar la baza funcționării acestora.

Roboții înlocuiesc funcțiile muschilor umani de multă vreme. Ei chiar pot ridica greutăți mult mai mari, activitatea lor fiind în prezent limitată doar în spațiile înguste, gen secția montaj de la fabricile de automobile.

Automobilele cu pilot automat sunt odihni- toare. Totuşi, mintea umană trebuie să monitor- izeze parcursul şi corectitudinea manevrelor.

Un moment istoric a fost atunci când IA a învins campionul mondial la sah. Acest lucru se explică prin capacitatea imensă de stocare a infor- mației, în acest caz a tuturor partidelor de şah impor- tante, ca și capacitatea de a alege instant cea mai bună mutare într-o situatie dată.

Pe același principiu, al memorării facile a legilor și al operării elementare cu noţiu- nile respective, roboții ar putea face curând munca avocaților.

În medicină există deja, inclusiv în România, roboți care efectuează manevre operatorii de mare pre- cizie, deocamdată ghidați de chirurgi.

Aplicațiile în domeniul militar sunt informatii clasifi- cate. Să ne imaginăm, totuşi câteva scenarii.

1 Pe frontul de est au pierit până acum peste o jumătate de milion soldaţi tineri. Dacă războiul ar fi avut loc peste zece ani, aceste pierderi ar fi fost de jumătate de milion roboți umanoizi. 2 În „metroul” din Gaza sau în catacombele combinatului metalurgic Azov, ca să dăm numai două exemple, s-a discutat că pierderile estimate de vieți omeneşti nu justifică atacul. Dar dacă soldaţii ar fi fost roboți umanoizi, pierderile ar fi fost doar de ordin material şi războiul ar fi luat o altă turnură.

Oricum, războiul este o realitate accelerată; când vom avea pe câmpul de luptă roboți umanozi, ritmul evenimentelor va fi și mai alert.

În zonele economice Shenzen și Shanghai din China, progre- sul tehnologic atinge cote care, cu puțin timp în urmă, erau de neimaginat. Acolo vom vedea prima confruntare dintre inteligența artificială și cea umană. Roboții sunt din ce mai inteligenți, în timp ce oamenii sunt din ce în ce mai despiritualizați și dezintelectualizați. Relația dintre cele două populații este sin- ergică deocamdată. Dar, ce vom face dacă, într-un viitor nu prea îndepărtat, se va pune problema „care pe care”, adică cine preia rolul decizional?

Iar acum, câteva cazuri clinice.

1 Un medic cardiolog ia decizia de a aplica un șoc electric extern unui pacient cu cea mai gravă tahiaritmie: „furtuna elec- trică”. Aparatul setat pe IA, nu sesizează în acest caz gravitatea situației, și nu permite încărcarea electrică a padelelor. Medicul trebuie să activeze sistemul manual pentru a putea declanşa şocul electric. Acest delay de câteva secunde ar putea fi fatal pentru viața pacientului.

2 Un om a încercat să-şi repare robotul la articulația genunchiului, acesta a reacționat bizar și i-a aplicat stăpânului o lovitură fatală, cu membrul de otel.

3 Un autoturism inteligent s-a apropiat pe zebră de un pieton beat care traversa ciudat, a oprit instant și apoi, neavând în memorie un astfel de comporta- ment al pietonului, a accelerat și l-a zdrobit.

In acest moment, utilizarea pe scară largă a IA este iminentă. Tot ce trebuie să facem este să fim pregătiți pentru acest pas tehnologic imens la nivel global. Pe scurt, vom avea mai puține griji cu munca, dar trebuie să fim atenti ca robotul să rămână un asistent credincios, și să nu devină un stăpân necruțător.

Subiectul este atât de vast încât, o abordare exhaustivă a sa ar nece- sita multă cerneală. Promitem însă că vom reveni, pe măsură ce informatiile se vor acumula”, transmite renumitul medic car- diolog, Adrian Tase.