Conf. dr. Adrian Tase: „De la prevenţie la medicina de rãzboi”

Advertisement

Advertisement

Renumitul medic cardiolog, Adrian Tase ne vorbeşte astãzi despre felul în care medicina a trebuit sã se adapteze la condiţiile sociale actuale. Astfel, medicina de rãzboi a ajuns sã fie astãzi un element foarte important, din pricina numeroaselor conflicte armate care zguduie planeta noastrã.

„Timpul prezent ne oferã o perspectivã mult mai largã a medicinei decât cea cu care eram obişnuiţi doar cu câţiva ani în urmã, aceea de a diagnostica şi trata bolile curente pe timp de pace. Primãvara 2020 ne-a pus în faţã un inamic nou şi foarte periculos, pe care nici acum nu putem spune cã l-am învins în tota-litate. Timp de aproape trei ani, Covidul a preluat capul de afiş al ameninţãrilor medicale, deşi la nivelul cifrelor, tot bolile cardiovasculare au rãmas şi atunci killer-ul global nr. 1.

În anul de graţie 2024 observãm un interes crescut pentru prevenţia cardiovascularã, în mod special în Europa şi, mai ales, în România. Tot în acest an, medicina de rãzboi a atins performanţe remarcabile dupã aproape 1000 de zile pe frontul ruso-ucrainean şi un an în Orientul Mijlociu.

Un celebru chirurg cardiac american spunea odatã cã, dacã prevenţia cardiacã ar funcţiona perfect, numãrul pacienţilor care ar ajunge sã fie operaţi pe cord ar tinde la zero. Realitatea secolului 21 este însã crudã din acest punct de vedere, numãrul de intervenţii invazive fiind în creştere.

La ultimul Congres al Societãţii Europene de Cardiologie desfãşurat la Londra la sfârşitul lunii august, s-a subliniat faptul cã, în ţãrile cu PIB înalt, obezitatea creşte constant de câteva decenii, fãrã nicio intenţie de plafonare. Obezitatea atrage dupã sine sedentarismul care este apreciat în prezent la un cuantum de risc echivalent fumatului. Poluarea atmosfericã devine şi ea o ameninţare la adresa sãnãtãţii populaţiilor metropolitane. Aceste situaţii sunt imperative pentru mãsuri imediate şi de amploare. Din pãcate, „euroscleroza” descrisã recent de economistul Mario Draghi este evidentã şi la nivelul prevenţiei cardiovasculare, unde „bãtrânul continent” are de recuperat faţã de America de Nord şi Arhipelagul Nipon.

Al 63-lea Congres Naţional de Cardiologie desfãşurat la Sinaia, de o ţinutã ştiinţificã elevatã, a preluat sloganul european al anului, punând prevenţia pe primul plan. La nivel teritorial, de prevenţie se ocupã Direcţiile de Sãnãtate Publicã. Implicarea organizatã a cardiologilor în acest demers este dezirabilã.

Ziua Mondialã a Inimii a avut în însorita zi de 30 septembrie un impact mai mare decât de obicei. Fundaţia Românã a Inimii îi încurajeazã pe medicii cardiologi sã colaboreze cu edilii şi activiştii de mediu pentru a realiza prevenţia primordialã adresatã întregii populaţii prin concentrarea asupra condiţiilor sociale şi de mediu, reglementate printr-o politicã legislativã naţionalã. Totuşi, şi la nivel local se pot face multe, dacã existã iniţiativã, de exemplu, la Cluj s-a deschis în ultimul weekend a treia promenadã a inimii, traseu urban optimizat pentru jogging, mers pe bicicletã, role sau placã, patronat de Spitalul Clinic de Recuperare Cardiovascularã din „inima Transilvaniei”. 

Trecând de la prevenţie la medicina de rãzboi, remarcãm faptul cã luni s-a împlinit un an de la declanşarea conflictului armat din Orientul Mijlociu şi 957 de zile de la dezlãnţuirea invaziei Armatei Roşii în Ucraina. În aceeaşi zi, preşedintele Federaţiei Ruse a celebrat un sfert de veac de putere la a sa 72-a aniversare. Conflictul israelo-palestinian a izbucnit în urmã cu 76 de ani.

Cele douã fronturi, aparent independente, au fuzionat pentru o zi, atunci când aviaţia israelianã a detonat baza militarã rusã Hmeimim din Latakia – Siria, care gemea de armament iranian. În replicã, propaganda de la Kremlin îi invitã pe numeroşii evrei migraţi din Rusia în ultimii ani sã revinã într-un loc sigur!

Totuşi, dincolo de atrocitãţile sale, rãzboiul obligã ştiinţa medicalã sã progreseze. ªi nu ne referim aici numai la traumatologie – prin intervenţii chirurgicale în spitale de campanie, ci şi la cardiologie – prin creşterea prevalenţei cazurilor de hipertensiune arterialã, infarct miocardic, fibrilaţie atrialã, în condiţiile imensului stres de pe front. Din acelaşi motiv, tulburãrile psihice sunt frecvente, de la frica de rãzboi a soldaţilor combatanţi, la teama de bombardament a civililor ucraineni şi, mai nou, a populaţiei ruse din Kursk şi Belgorod.

Bolile infecţioase apar mult mai uşor în promiscuitatea aferentã rãzboiului, iar scãderea controlului asupra centralelor nucleare, ca şi detonarea intenţionatã incumbã pericolul bolii de iradiere. În aceeaşi cheie, afectarea radioactivã a glandei tiroide interferã cu endocrinologia.

În sfârşit, dar extrem de important, medicina legalã analizeazã evidenţele şi formuleazã diagnostice pe care se bazeazã mãsurile punitive asupra celor care au comis crime de rãzboi.

Dacã rãzboiul se va termina într-o bunã zi, prevenţia este permanentã, cu impact major asupra calitãţii şi cantitãţii vieţilor noastre”, transmite renumitul medic cardiolog argeşean, Adrian Tase.