Conf. dr. Adrian Tase: „Neurodiversitatea şi coiful dacic”

31 ianuarie 2025

Renumitul medic cardiolog, Adrian Tase, o somitate în ceea ce înseamnă lumea medicală, vine astăzi în fața cititorilor cu o nouă paralelă fascinantă. Acesta vorbeşte despre neurodiversitate și coiful dacic, jaful din Olanda fiind pe buzele tuturor.

„În vremurile noastre, auzim destul de frecvent dialoguri incandescente din care nu lipsesc termenii de „prost” și „nebun”. Stresul este peste tot, fiind un decont semnificativ pentru tehnologia înaltă si nivelul de trai ridicat de care beneficiem.

Termenul medical de neurodiversitate este acoperitor pentru toate simptomele stresului și nu numai. În stările emoționale intense, cum este acum cea cauzată de furtul coifului dacic, asistăm în România la o neurodiversitate generalizată, augmentată de luările de poziție din mass-media şi rețelele de socializare.

Creierul uman este o bijuterie biologică inestimabilă. Encefalul, cum îl numim în termeni medicali, este un organ complex a cărui fiziologie cuprinde gândirea, memoria, emoția, atingerea, motricitatea, viziunea, respirația, temperatura, foamea, practic orice proces de reglare a organismului. Creierul conține circa 60% grăsimi şi cuprinde, în cea mai mare parte, neuroni. Materia cenușie, responsabilă de procesarea și interpretarea informației este compusă din corpurile neuronilor, în timp de materia albă, responsabilă de transmiterea informației este formată din prelungirile axonice care conectează neuronii.

Creierul trimite şi primește semnale chimice și elec- trice din întregul organism. Asemenea scoarţei terestre, scoarţa cerebrală este împărţită în două emisfere, cea dreaptă controlând jumătatea stângă a corpului, iar cea stângă – jumătatea dreaptă a corpului. Cele două emisfere comunică printr-o structură de substanță albă numită corpul calos, care este un veritabil centru geometric al creierului.

Jaful din Olanda este un moment de interes maxim care se acordă unui „ceva” românesc într-o lume în curs de globalizare. Vizitatorii care au admirat fizic artefactul pe parcursul perioadei de expunere publică la muzeul Drents au fost de ordinul zecilor de mii, urmăritorii on-line ai expoziției – milioane, iar știrea cu furtul a devenit virală pe toată planeta.

Impactul global a trezit curiozitatea fiecărui internaut, o dată prin întrebarea „Unde este România?”, valabilă mai ales pentru cei care au ratat „virala” cu anularea primului tur al prezidențialelor, a doua oară prin întrebarea de profundă imersie în istoria milenară a neamului românesc: „Ce a fost regatul Dacia?”

Cum spuneam, creierul uman este o bijuterie inestimabilă, în contrast cu artefactul de la Cotofenești, care este asigurat la valoarea de 30.000.000 euro, iar prin topire poate fi echivalat la doar circa 70.000 euro.

Repatrierea coifului va fi o frenezie a românilor de pretutindeni. Dar chiar în situația nefericită în care nu se va mai da de urma obiectului de artă, impactul global este impresionant, comparabil cu incendiul devastator de la Catedrala Notre Dame de Paris”, transmite renumitul medic, Adrian Tase