Preşedintele Curţii de Apel condamnă ferm discursul public susținut, bazat pe manipulare şi dezinformare, îndreptat împotriva judecătorilor

 Biroul de Informare şi Relații Publice al Curții de Apel Piteşti aduce la cunoştința opiniei puplice următoarele: Preşedinții Curţilor de Apel condamnă ferm discursul public susținut, bazat pe manipulare şi dezinformare, îndreptat împotriva judecătorilor, atrăgând atenția asupra consecinţelor nocive ale acestuia cu privire la dreptul cetățenilor la un proces echitabil

 Preşedinții Curţilor de Apel din România atrag atenția asupra faptului că o dezbatere vizând statutul judecătorului trebuie purtată obiectiv, transparent şi responsabil, pentru a prezerva independenţa justiției şi, implicit, dreptul fiecărui cetăţean la un proces echitabil.

 Ur stat în care puterea judecătorească este atacată constant, este mereu culpabilizată pentru eşecurile administrative şi legislative ale Guvernului şi Parlamentului, nu mai este un stat în care echilibrul dintre cele trei puteri să fie respectat, ci este un stat în care se tinde spre o justiţie slabă şi dependentă de executiv. O astfel de justiţie va fi, în final, incapabilă să protejeze cetățenii contra potenţialelor abuzuri ale statului, să le apere drepturile şi libertățile fundamentale. Preşedinții Curţilor de Apel constată cu îngrijorare că o dezbatere privind vârsta şi condițiile de pensionare ale judecătorilor, ce ar fi trebuit sa se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene atât de mult clamate, a fost înlocuită de un demers politicianist, populist şi extrem de nociv, prin consecințe, asupra justiţiei, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare şi de un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraților.

 Este, aşadar, datoria judecătorilor de a reacționa la aceste asalturi, prin rostirea adevărulu, pentru că atunci când magistratura va tăcea în fața unor atacuri nedrepte înseamnă că vom avea deja o justiție supusă, incapabilă să mai apere cetăţenii.

 Ca atare, pentru corecta informare a cetățenilor, vom prezenta mai jos o serie de informații vădit eronate, care au fost susținute în mod repetat în ultima perioadă: 

1. Vârsta de pensionare medie în magistratură NU este 48 de ani. 

Primul Ministru al României, dl. Ilie Bolojan, a declarat în mod repetat că: ,Avem câteva realități care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraților, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte, majoritatea erau la 48 de ani.

” Această afirmație este contrazisă de date obiective. În perioada în care domnia sa a îndeplinit funcția de Preşedinte interimar al României a semnat 37 de decrete de eliberare din funcţie prin pensionare pentru judecători, dintre care doar 5 judecători aveau, la data pensionării, vârsta între 48 şi 49 de ani. Cu siguranţă, 5 din 37 nu reprezintă o majoritate, astfel încât este de neînțeles uşurinţa cu care Prim Ministrul României face astfel de afirmații, preluate şi răspândite apoi intens de presă. Vârsta efectivă la care se pensionează magistrații depăşeşte 50 de ani pentru majoritatea -, magistrații fiind eliberați din funcţie prin pensionare şi la 60 de ani, la 62 de ani sau chiar la 67 de ani.

 În ciuda datelor statistice obiective, puse la dispoziție inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, continuă să se răspândească informația falsă că judecătorii se pensionează, ca regulă, la 48 de ani. Vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani, comparabilă cu categorii din sistemul public de pensii, ce beneficiază de grupe speciale de muncă.

 Mai mult, este important de subliniat că, în conformitate cu legea în vigoare, mai exact cu art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, vârsta de pensionare a magistraților a crescut la 60 de ani:,Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrațiiasistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

 Ca atare, vârsta minimă de pensionare creşte deja progresiv până la 60 de ani, conform unui grafic validat de Curtea Constituțională, după consultările avute nu doar cu magistrații, ci şi cu reprezentanții Comisiei Europene. După ce legea menţionată anterior a fost adoptată, după multe dezbateri, a fost trecută prin filtrul Curţii Constituționale şi a fost acceptată de către Comisia Europeană, reluarea acestei teme, mai ales în cheia politică agresivă şi manipulatoare, are efecte dezastruoase asupra funcționării instanțelor, ce se confruntă cu un nou val de cereri de eliberare din funcție a unor judecători cu mare experiență, cereri generate de instabilitatea devenită insuportabilă a statutului magistraților. 

2. Salarizarea magistraţilor NU este „nesimțită”, de sute de mii de euro anual, ci este similară altor categorii bugetare

 Una dintre cele mai răspândite idei, prin presă, este referitoare la aşa-numitele venituri ,,nesimțite” ale judecătorilor. 

În realitate, indemnizațiile judecătorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 lei – pentru perioada cât sunt auditori de justiție la Institutul Naţional al Magistraturii, crescând, apoi, după cum urmează: judecător stagiar – 7.200 lei, judecător definitiv (după admiterea la un examen extrem de complex) – 11.900 lei, judecător de tribunal (vechime minim 7 ani, concurs cu locuri limitate) – 18.504 lei, judecător de curte de apel (vechime minim 10 ani, concurs cu locuri limitate) – 20.902 lei, judecător la Înalta Curte de Casație şi Justiție (vechime minim 18 ani, selecție extrem de riguroasă, câteva locuri anual) – 27.252 lei. Or, acest tip de venituri se regăseşte în zona bugetară la categorii profesionale care nu au incompatibilitățile şi interdicțiile profesiei de magistrat.

 3. Volumul de activitate, condițiile de muncă din instanţe 

Judecătorii români se confruntă cu un deficit cronic de resurse umane, cu scheme de personal vădit insuficiente, atât la nivelul judecătorilor, cât şi al personalului auxiliar, în condițiile unei creşteri constante a numărului de dosare, pe fondul unei instabilități legislative excesive.

 Încărcătura medie pe judecător a fost, în 2024, de 1519 dosare la nivel de judecătorie, 982 dosare la nivel de tribunal, 606 dosare la curțile de apel şi 619 dosare la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiție. 

 Gestionarea unui singur dosar implică, de la primirea cererii de chemare în judecată şi până la finalizarea motivării hotărârii, multiple operațiuni: verificările şi rezoluțiile inițiale, studierea dosarului înaintea fiecărei şedinţe, audierea părţilor, administrarea probelor, deliberarea, pronunțarea și motivarea hotărârii. În mod evident, un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână este insuficient, motiv pentru care larga majoritate judecătorilor efectuează în mod constant ore suplimentare. Acestea nu sunt nici salarizate suplimentar, nici compensate cu timp liber, pentru că munca unui judecător nu este normată şi tot acest efort ar trebui să fie compensat prin nivelul indemnizațiilor şi condițiilor de pensionare. 

Volumul de muncă al unui judecător român depășește de până la zece ori volumul din alte state europene, cu care suntem comparați atunci când se discută chestiunea condițiilor de pensionare. Or, creşterea vârstei de pensionare, pentru a ajunge la nivelul mediei europene, ar fi trebuit corelată cu scăderea numărului de dosare, pentru a ajunge tot la nivelul mediei europene.

 În ceea ce priveşte condițiile de muncă specifice, multiplele expertize efectuate în instanțe au relevat prezenţa a numeroşi factori de risc, precum: suprasolicitare neuro-psihică, vizuală, expunere la alergeni şi iritanți ai sistemului respirator, alături de alte condiţii de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului din cauza gradului foarte mare de expunere la stres ocupaţional, volumului mare de muncă, caracterului activității judecătoreşti şi fenomenului de izolare socială inerent funcţiei.

 4. Încrederea în justiție NU este la cote minime, ci la nivel similar altor state europene, precum Italia sau Spania.

 Una din cele mai des rostogolite afirmații false se referă la încrederea în justiție, despre care se afirmă că ar fi la cote minimale. 

Dimpotrivă, rapoartele europene relevă un nivel de încredere la nivelul mediei Uniunii Europene. În anul 2024, percepția asupra independenței justiției era bună şi foarte bună pentru 52% din populația generală şi pentru 56% din companii. În 2025, procentele au scăzut, în contextul campaniei electorale prelungite şi a campaniei publice îndreptate împotriva magistratilor, la 44% pentru populaţia generală şi 51% pentru companii, rămânând, chiar şi în aceste condiții, la un nivel similar cu al altor state, precum Italia. Interferența politicului şi a guvernului în justiție este principalul factor de neîncredere, conform datelor prezentate de Eurobarometru.

 În perioada următoare, curțile de apel vor prezenta cetățenilor realitatea privind volumul de activitate specific al instanțelor, problemele legate de infrastructură, condiții de muncă şi resurse umane cu care se confruntă, pentru o corectă informare.

 Independența justiției nu este un privilegiu al magistraților, ci un drept fundamental al fiecărui cetăţean, ultima barieră în apărarea libertăţii şi a democrației, ce trebuie protejate permanent, de către cetăţeni şi judecători deopotrivă.