Primarul Ionel Petre Boncoi: „Nu poţi conduce o comună din birou! Trebuie să fii acolo, între oameni!”

Advertisement
Advertisement
Walfresh

Într-o perioadă în care administraţia publică locală este supusă unor provocări majore, de la lipsa de personal calificat până la presiuni legislative şi crize economice, comuna Valea Mare Pravăţ face notă distinctă. Aici, primarul Petre Ionel Boncoi şi echipa sa demonstrează că implicarea directă, bunul simţ şi continuitatea în proiecte pot aduce rezultate concrete şi vizibile. Cu o prezenţă constantă în mijlocul comunităţii, edilul nu are o „zi fixă de audienţă” – pentru că, spune el, „cetăţenii au probleme şi la 8 dimineaţa şi la 10 seara, iar un primar adevărat nu închide telefonul după ora 16:00.”

Domnule primar, comuna Valea Mare Pravăţ este deseori dată exemplu în judeţ pentru ritmul susţinut al investiţiilor. Cu ce proiecte majore veniţi în faţa oamenilor anul acesta?

Cele mai importante proiecte sunt extinderea reţelei de gaze şi realizarea canalizării. Ne dorim şi lucrăm intens să finalizăm canalizarea până la sfârşitul acestui an, dacă ne permite şi vremea. În ceea ce priveşte gazele, estimăm finalizarea până în 2027, deşi sperăm să devansăm termenul. Sunt lucrări esenţiale, pentru confortul şi siguranţa oamenilor.

Ce investiţii aţi reuşit să finalizaţi deja?

Am terminat două poduri, esenţiale pentru accesul în zone mai greu circulabile şi apărările de mal de la Gura Pravăţ. În contextul schimbărilor climatice, aceste lucrări nu sunt doar utile, ci vitale pentru a preveni inundaţiile şi izolarea unor gospodării.

Cu ce fonduri aţi reuşit să le realizaţi?

Pentru poduri şi canalizare, am obţinut fonduri prin Programul „Anghel Saligny”, pe trei proiecte. E un instrument important pentru comune ca a noastră. Pentru proiectul de gaze, folosim fonduri locale, ceea ce nu e uşor, dar am considerat că merită.

În ciuda provocărilor economice, aveţi un grad de colectare a taxelor de peste 92%. Cum aţi reuşit?

Prin transparenţă şi comunicare constantă. Când oamenii văd că banii lor se întorc în asfalt, în apă, în şcoli, în siguranţă, plătesc. Nu-i forţăm, le arătăm respect şi facem eforturi reale să-i ascultăm. Asta creează încredere.

Cum se prezintă lucrurile la nivelul şcolilor din comună?

Sunt foarte bine dotate, am investit serios. Prin PNRR am obţinut fonduri de aproape 15 miliarde de lei vechi. În unele cazuri avem mai multe materiale decât putem depozita. Dar asta nu e o problemă, ci o bucurie.

Sprijiniţi copiii şi prin alte programe?

Da, Programul „Masă sănătoasă” este o prioritate pentru noi. Funcţionează din pandemie, dar l-am adaptat în timp. 411 copii primesc mâncare caldă, nu doar sandvişuri. Ne-am dorit să oferim demnitate şi un plus de energie celor care vin la şcoală.

În contextul verilor tot mai secetoase, v-a afectat canicula alimentarea cu apă?

Nu în mod grav. Mai apar avarii, dar echipele intervin rapid. Avem o reţea care, deşi perfectibilă, funcţionează.

Căderile de curent au devenit o problemă generală în judeţ. Cum staţi la acest capitol?

Avem parte şi noi, din păcate, de întreruperi, dar colaborăm bine cu Distribuţie Oltenia. Ne anunţă din timp, iar intervenţiile sunt rapide, în general.

În privinţa infrastructurii rutiere, ce mai aveţi de făcut?

Ne-au mai rămas două străzi de modernizat. În rest, lucrăm la reparaţiile apărute în urma lucrărilor de canalizare şi gaze. Pas cu pas, le rezolvăm.

În nordul judeţului sunt probleme serioase din pricina urşilor, cum se prezintă lucrurile în comuna dumneavoastră?

Din păcate, este o problemă gravă. Avem urşi care umblă ziua pe stradă, noaptea ajung la şcoala din centrul comunei, au intrat în gospodării. E o situaţie scăpată de sub control. Nu s-au înregistrat victime umane până acum, dar nu putem aştepta să apară ca să reacţionăm. E nevoie de măsuri clare şi unitare la nivel naţional. Eu sper ca Ministerul Mediului să găsească o soluţie la un moment dat pentru că animalele s-au înmulţit foarte mult. În niciun an nu am avut probleme ca acum din pricina urşilor.

Altă problemă locală presantă?

Este problema câinilor fără stăpân. Apar din senin, mari, agresivi, aduşi din alte zone şi lăsaţi la noi. E o problemă reală de siguranţă, mai ales pentru copii şi vârstnici.

Cum colaboraţi cu Consiliul Judeţean Argeş?

Foarte bine. De fiecare dată când am cerut sprijin, l-am primit. Comunicarea e esenţială şi din fericire, la nivel judeţean avem o relaţie corectă şi eficientă.

Aţi făcut paşi spre digitalizare?

Da, de peste patru ani. Avem posibilitatea de depunere online a documentelor, se pot plăti taxele prin ghiseul.ro sau la sediu, cu POS. E un pas important către normalitate şi confort administrativ.

Cum decurge relaţia cu cetăţenii comunei?

Noi încercăm de fiecare să rezolvăm cât putem de repede problemele oamenilor. Ştiţi că fiecare primar are un program de audienţe, dar la mine nu vorbim despre un program. De fiecare dată când au o problemă, oamenii mă sună şi discut cu aceştia şi indiferent de oră.

Ce spuneţi despre ideea Guvernului de a reduce personalul din primării?

Noi deja suntem subdimensionaţi. Dacă se dau afară oameni valoroşi, se blochează activitatea. Iar măsurile se iau de sus, fără să fie consultaţi cei din teren. Ar fi fost normal să se ţină cont de opiniile noastre, prin structuri precum Asociaţia Comunelor.

Ce mesaj aveţi pentru autorităţile centrale?

Să vină o zi pe teren. Nu poţi lua decizii despre ce nu cunoşti. Viaţa într-o comună cu peste 4.000 de locuitori, nu e deloc simplă. Fiecare cetăţean în parte se confruntă cu o problemă anume, dar nu ne plângem. Doar cerem să fim ascultaţi înainte să fim judecaţi.

Care este mesajul pentru locuitorii comunei Valea Mare Pravăţ?

Le mulţumesc pentru încredere, pentru răbdare şi pentru spiritul de comunitate. Îi asigur că voi rămâne la fel de prezent, de disponibil şi că voi răspunde în continuare la orice oră. Le doresc sănătate, înţelepciune şi Dumnezeu să-i ajute în toate.

Advertisement
Advertisement

Lasă un răspuns

Descoperă mai multe la Ziarul Top

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura