Primar Coşeşti: „Noi muncim ca să culegem roadele, nu ca să ni le taie cineva cu pixul“

Într-o perioadă în care administraţiile locale se confruntă cu presiuni tot mai mari – de la lipsa fondurilor, până la prezenţa animalelor sălbatice – comuna Coşeşti din judeţul Argeş rămâne un exemplu de implicare şi echilibru între dezvoltare şi grijă faţă de comunitate.

Domnul Nicolae Pană, primarul comunei, conduce    această localitate şi o face cu o atitudine rar întâlnită: deschis către dialog, implicat direct în viaţa comunităţii şi neobosit în a căuta soluţii, indiferent de obstacole. De la infrastructura rutieră, reţele de canalizare şi proiecte educaţionale, până la lupta cu birocraţia, lipsa personalului şi chiar cu… urşii care coboară în gospodăriile oamenilor – toate fac parte din realitatea cotidiană a unui edil care nu se ascunde în birou, ci răspunde personal cetăţenilor, chiar şi în miez de noapte.

Într-un interviu sincer şi complet acordat ziarului TOP, primarul a vorbit despre stadiul proiectelor locale, colaborarea cu Consiliul Judeţean, priorităţile pentru perioada următoare şi despre dificultăţile cu care se confruntă o comună rurală în plin proces de modernizare.

Vă invităm să citiţi mai jos interviul integral cu primarul comunei Coşeşti, domnul Nicolae Pană – o voce autentică din administraţia locală românească, într-un moment în care echilibrul dintre realitate şi deciziile luate „de la centru” este tot mai fragil.

Domnule primar, ce proiecte aveţi

în derulare în prezent în comuna Coşeşti?

Comuna Coşeşti este, la acest moment, un adevărat şantier în mişcare. Avem proiecte importante în derulare, finanţate prin mai multe axe , unele dintre ele fiind aproape de finalizare, iar altele aflate în stadiu incipient. Prin  PNDL 2, avem un proiect  aflat în fază de finalizare, considerat  esenţial pentru comunitate. Prin programul „Anghel Saligny” avem două proiecte majore: reţeaua de canalizare, unde lucrările fizice sunt realizate în proporţie de peste 80%, deşi documentaţia reflectă un stadiu de doar 51% – un decalaj explicabil prin birocraţia complicată a raportărilor; iar al doilea proiect vizează extinderea reţelei de gaze naturale, pentru care suntem în procesul de obţinere a autorizaţiilor şi a conexiunii la magistrală, iar prin PNRR încă 3: unul în lucru şi două autorizate, aici vorbim despre cele cu fonduri atrase şi mai importante.

Pe lângă aceste proiecte cu finanţare naţională şi europeană, am derulat şi lucrări semnificative din fonduri proprii şi cu sprijin de la Consiliul Judeţean Argeş.

Ce investiţii aţi reuşit să finalizaţi?

Printre acestea se numără asfaltări, o extindere la Şcoala din Coşeşti şi un proiect prin PNRR – componenta 15, care a adus mobilier şi echipamente IT moderne în şco-lile din comună.

Care este starea actuală a unităţilor

de învăţământ din comună?

Am investit mult suflet şi energie în şcoli, pentru că educaţia rămâne piatra de temelie a viitorului. La începutul mandatului meu, starea unităţilor de învăţământ era, sincer, nemulţumitoare. Şcolile aveau nevoie urgentă de moder-nizare, iar copiii erau tentaţi să plece să înveţe în alte loca-lităţi. Acest lucru mă durea profund. Dacă nu le oferim aici, acasă, condiţii decente şi legături emoţionale cu locul copilăriei, riscăm să-i pierdem definitiv. Astăzi, putem spune că şcolile din Coşeşti sunt într-o formă bună şi că eforturile noastre încep să dea roade.

Aveţi burse, transport şcolar, masă caldă?

Transportul şcolar este asigurat prin două microbuze care funcţionează într-un regim adaptat nevoilor copiilor – aproape ca nişte „curse de metrou” rural. Practic, pe tot parcursul zilei, elevii pot ajunge în siguranţă la şcoală şi înapoi acasă. Este o măsură care ajută mult părinţii, dar mai ales copiii. Cât despre masa caldă, avem în plan implementarea programului în viitorul apropiat, pentru că ştim cât de mult contează un astfel de sprijin.

Există probleme legate de

numărul de cadre didactice?

Ne confruntăm, ca toate comunele, cu unele provocări legate de personal, în special cu organizarea orarelor sau cu naveta cadrelor didactice. Cu toate acestea, am primit aprecieri chiar din partea unor localităţi mai mari pentru felul în care ne-am organizat. Condiţiile pentru profesori sunt bune, iar acest lucru se reflectă în calitatea actului educaţio-nal.

Cum face faţă comuna Coşeşti valurilor

de caniculă şi problemelor legate de apă?

În general, sistemul de alimentare cu apă funcţionează bine. Au fost, e adevărat, unele probleme izolate, generate mai degrabă de consumul excesiv şi necontrolat – oameni care udau grădinile . Asta a dus la scăderi de presiune temporare. Problema reală şi constantă este însă reţeaua de electricitate, care are frecvent întreruperi. Acestea afectează inclusiv pompele de apă. Facem tot ce putem să intervenim rapid, pentru a evita sincopele majore.

Care este starea infrastructurii rutiere?

Am preferat să abordăm problema infrastructurii rutiere cu responsabilitate. Nu asfaltăm de dragul de a asfalta, ci după ce lucrările de canalizare sunt finalizate. Ar fi o risipă să pui asfalt nou şi apoi să-l spargi pentru introducerea unor reţele. Totuşi, în zonele unde acest lucru a fost posibil, am intervenit şi am modernizat drumurile, în special acolo unde deveneau impracticabile după ploi. Ne-am propus un ritm etapizat, dar constant.

Care sunt principalele probleme

cu care vă confruntaţi în prezent?

Prima este legată de infrastructură şi, implicit, de lipsa fondurilor necesare pentru finalizarea lucrărilor. A doua – şi poate mai acută în ultima perioadă – este prezenţa animalelor sălbatice, în special a urşilor, care intră frecvent în gospodării. E o realitate dureroasă şi greu de gestionat. Cetăţenii sunt speriaţi, primesc telefoane şi sesizări chiar şi în weekenduri sau în miez de noapte. Facem tot posibilul, dar soluţiile nu pot veni doar din partea primăriei.

Cum colaboraţi cu Consiliul Judeţean Argeş?

Colaborarea este una corectă şi constructivă. Am avut parte de sprijin concret, inclusiv prin cofinanţări sau îndrumări tehnice. Nu pot decât să mulţumesc pentru deschidere şi implicare.

Care sunt priorităţile administraţiei locale pentru perioada următoare?

Finalizarea proiectelor începute este prioritatea zero. Lucrăm cu o echipă restrânsă, mult sub schema completă de personal. Cu toate acestea, ne mobilizăm şi ne asumăm sar-cini multiple pentru a nu pierde finanţările. Nu putem opri lucrările în derulare – ar însemna să pierdem ani de muncă şi să-i dezamăgim pe oameni. Asta nu putem accepta.

Aţi reuşit să digitalizaţi anumite

servicii ale primăriei?

Suntem în plin proces. Nu pot spune că sunt mulţumit de stadiu, dar avem planuri clare şi lucrăm în această direcţie. Din păcate, lipsa personalului şi faptul că mulţi cetăţeni preferă interacţiunea directă cu administraţia locală ne încetinesc. Cu toate acestea, viitorul este digital şi ne vom adapta.

Cum sprijiniţi activităţile culturale,

sportive sau tradiţionale?

Avem un eveniment de suflet – Festivalul Ţuicii – pe care l-am organizat cu drag în anii anteriori. Din păcate, incertitudinile financiare pun sub semnul întrebării ediţia din acest an. Totuşi, cadrele didactice împreună cu copiii , organizează activităţi  pentru păstrarea tradiţiilor locale. Cultura nu trebuie abandonată, chiar dacă vremurile sunt complicate.

În legătură cu planul de restructurare

a administraţiilor locale – Planul 2 – ce impact va avea asupra primăriei dumneavoastră?

Dacă se va impune o reducere a personalului, impactul va fi major. Noi oricum funcţionăm cu o echipă redusă. Să ceri performanţă, atragere de fonduri, gestionarea proiectelor şi relaţie directă cu cetăţeanul, dar să tai oameni din organigramă, e complet rupt de realitate. Se iau decizii de la centru fără să se cunoască ce se întâmplă concret în teren. Am fost întrebaţi, dar simţim că nu suntem ascultaţi. E uşor să tai de pe hârtie – dar munca din spatele acelor cifre e reală, zilnică şi necesară.

Dacă aţi avea ocazia să transmiteţi

un mesaj Guvernului, ce le-aţi spune?

Le-aş spune că e foarte uşor să tai cu pixul. Mult mai greu este să construieşti, să înţelegi realitatea şi să găseşti soluţii. Tocmai acum, când începem să culegem roadele muncii noastre – roade obţinute cu trudă, cu nopţi nedormite, cu eforturi imense – să vii şi să le distrugi prin măsuri luate din birouri, fără contact cu realitatea, este dureros. Este păcat. Numai cine nu a muncit, nu are proiecte în derulare. Iar noi, cei care ne-am zbătut, ne trezim acum blocaţi, cu proiecte începute şi fără posibilitatea de a le finaliza.

Şi un mesaj pentru locuitorii comunei Coşeşti?

Le cer răbdare şi încredere. Să fie convinşi că fiecare pas pe care îl facem este pentru binele lor. Le mulţumesc pentru sprijinul constant, pentru înţelegere şi pentru faptul că ne sunt alături. Împreună putem trece şi peste aceste vremuri complicate!

Interviul cu primarul comunei Coşeşti, domnul Nicolae Pană, nu este doar o radiografie a unei administraţii locale care lucrează, ci şi o lecţie de responsabilitate şi dăruire. Dincolo de cifre, proiecte şi procente, se află o echipă mică, dar determinată, care nu a fugit de muncă, ci a căutat soluţii, a bătut la uşi şi a construit cu răbdare fiecare pas al dezvoltării locale.

Într-un context naţional în care se vorbeşte tot mai mult despre tăieri, comasări şi restructurări, mesajul edilului din Coşeşti e cât se poate de clar: „nu putem dărâma exact atunci când se vede ce am clădit”. Administraţiile locale nu sunt doar consumatori de resurse, ci motoare de dezvoltare, mai ales în mediul rural, unde fiecare proiect finalizat înseamnă un pas real spre normalitate.

Nicolae Pană nu cere privilegii, ci dreptul de a-şi duce munca până la capăt. Să fim atenţi la vocea acestor oameni care nu se plâng, ci luptă. Pentru că viitorul unei comunităţi – fie ea mică sau mare – se construieşte cu viziune, cu echilibru şi cu respect faţă de realitate. Iar când administraţia locală munceşte, administraţia centrală ar trebui să susţină.