Conf. dr. Adrian Tase – despre Terra măcinată de războaie

Ultimii ani au fost unii extrem de agitaţi şi sute de mii de oameni au murit în conflicte militare în care au ajuns să fie doar victime colaterale. După cum subliniază chiar reputatul medic cardiolog, Adrian Tase, într-un război nu poate exista un învingător şi un învins, de fapt, ambele tabere fiind învinse pentru că sunt vieţi curmate mult prea devreme. Despre conflictul geopolitic şi paralela cu sectorul medical ne vorbeşte astăzi reputatul medic Adrian Tase.
„Parafrazând o butadă celebră, spitalele în care ne desfăşurăm activitatea pot fi privite şi ca front de luptă împotriva bolilor. Nu întâmplător, Societatea Europeană de Cardiologie foloseşte eufemistic termenul de arenă clinică sugerând o luptă sportivă care presupune fair-play. Totuşi, lupta cu bolile cardiovasculare este pe viaţă şi pe moarte, pentru că ele sunt cel mai mare killer global ucigând anual peste 20 milioane de oameni! Prin urmare, armata în halate tradiţional albe, acum verzi în secţiile de terapie intensivă din spitale, are o misiune foarte dificilă.
Trăind de câţiva ani în proximitatea frontului ruso-ucrainean înţelegem că războiul este, pardon de expresie, cea mai mizerabilă creaţie a unor minţi demonizate. Din fericire, actuala configuraţie geopolitică ne oferă protecţie împotriva unei agresiuni militare formale, dar nu şi împotriva unor tehnici subtile ale războiului hi-brid care nu declanşează automat solidaritatea aliaţilor noştri.
Spre deosebire de sport, tenis sau fotbal de pildă, unde se declară un câştigător şi un perdant chiar şi la tie-break sau după loviturile de departajare, în război există un învingător şi un învins doar pe formă, conform condiţiilor stipulate în tratatul de pace. Dacă ne referim însă la fondul problemei, există doi învinşi, unul oficial şi altul a la Pyrrhus.
În discordanţă cu logica sumei zero win – lose, sau chiar mai mult de teoria succesului în management prin conceptul win – win, aici avem de-a face cu un rezultat lose – lose. Pierderile de milioane vieţi omeneşti, colapsul economico-financiar şi, nu în ultimul rând, timpul irosit în defavoarea dezvoltării şi calităţii vieţii sunt iremediabile.
După logica în orice rău există şi un bine, războiul armat pune corpul medical în faţa unor cazuri extrem de grave, cu care nu ne întâlnim în timp de pace. Pentru medicul salvator, satisfacţia şi experienţa sunt imense. Am dezvoltat cu altă ocazie şapte specialităţi medicale exacerbate de beligeranţă, pe care acum doar le voi enumera: ortopedie-traumatologie pentru tratarea chirurgicală a leziunilor grave deschise ale combatanţilor; psihiatria pentru exacerbarea stărilor emoţionale cauzate de anxietate şi panică în primul rând, inclusiv în populaţia civilă vulnerabilă la bombardamente; cardiologia pentru creşterea numărului de cazuri de hipertensiune arterială, aritmii cardiace, infarct miocardic acut; toxicologia pentru situaţiile în care se utilizează arme chimice; bolile infecţioase pentru riscul epidemiologic major determinat de condiţiile promiscue de pe front, dar şi din comunităţile civile fără apă curentă sau alte condiţii de igienă; endocrinologia în special pentru afectarea glandei tiroide de către radiaţiile ionizante; medicină legală pentru documentarea cauzelor deceselor, mai ales la persoanele care au fost torturate.
Un alt aspect este legat de cruzimea direct proporţională cu gradul de rudenie al beligeranţilor. Dacă ne uităm atent pe harta lumii, observăm cum în teatrele de operaţiuni militare contemporane, cele mai crude scene se derulează tocmai între naţiuni surori.
Federaţia Rusă a intrat în Ucraina ca un big brother. Cu mult înainte de secolul XX, naţiunea rusă se constituia pe Nipru, iar primul tablou din expoziţia ilustrată muzical de Modest Mussorgski este Poarta Kievului. Cele două mari popoare slave îşi dispută pe viaţă şi pe moarte identitatea naţională, epuizând atât ideologia, cât şi armamentul din vremea fostei Uniuni Sovietice.
Administraţia de la Belgrad a anticipat actuala invazie de la 1000 km est de noi printr-un fenomen similar, dar la scară mai mică în Bosnia printr-o oribilă purificare etnică care menţine şi acum Serbia izolată pe plan internaţional.
În Orientul Mijlociu, Israelul a ripostat prin lovituri letale asupra organizaţiilor paramilitare Hamas, Hezbollah şi a statului Iran, după ce zeci de civili au fost atacaţi mişeleşte de militanţi şiiţi. Popoare cu civilizaţii străvechi, evreii şi persanii au, potrivit surselor paleotestamentare, o frăţie paternă semită din Avraam. Patriarhul a avut ca fiu legitim pe Isaac – părintele evreilor, în timp ce Ismael – părintele arabilor, a fost procreat cu sclava egipteană Hagar. Interesant faptul că ambii au fost binecuvântaţi de Dumnezeu, dar au primit roluri istorice diferite.
Nu vrem să ne gândim la alte războaie fratricide, cum ar fi un posibil atac al Coreei de Nord, deja antrenată în regiunea Kursk, asupra fraţilor superdezvoltaţi din Sud, sau al puşcaşilor marini chinezi asupra Taiwanului!
În contextul conflictelor armate fratricide, naţiunea noastră nu va avea cu cine să intre în război atât timp cât relaţia dintre cele două state româneşti se va menţine la standardul actual, iar Republica Moldova iniţiază deja demersurile de aderare la Uniunea Europeană şi, consecutiv, la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.
Aşadar, arena clinică din cardiologie este zona fierbinte în care profesioniştii depun eforturi pentru salvarea inestimabilelor vieţi omeneşti. Alături de aceasta, Societatea Europeană de Cardiologie şi, implicit Societăţile Naţionale, realizează misiunea de creştere a calităţii vieţii populaţiei continentului nostru”, transmite medicul Adrian Tase.

