Rucăr se dezvoltă: proiecte mari, provocări reale şi un primar hotărât să le ducă la bun sfârşit

Ion Pîrnuţă, primarul comunei Rucăr: „Talpa ţării este aici, în comunităţi, nu în castelul din Bucureşti”

Comuna Rucăr se află într-o perioadă intensă de schimbări şi investiţii, într-un context în care administraţiile locale din România se confruntă cu presiuni financiare, reforme administrative şi nevoia tot mai mare de modernizare. Primarul comunei, Ion Pîrnuţă, aflat în fruntea administraţiei locale, gestionează în prezent mai multe proiecte majore care vizează infrastructura, mediul, educaţia şi serviciile publice.

Deşi bugetele sunt limitate, iar provocările numeroase – de la scăderea populaţiei tinere, la infrastructura rutieră şi colectarea taxelor – edilul spune că dezvoltarea comunei poate continua doar prin accesarea de fonduri externe. Rucărul are în derulare proiecte prin programe guvernamentale şi europene, investiţii în iluminat, canalizare, staţii de încărcare pentru maşini electrice şi modernizarea instituţiilor publice.

Primarul  Pîrnuţă  vorbeşte deschis despre probleme, dar şi despre realizări: digitalizare, susţinerea activităţilor cultu-rale şi sportive, situaţia din şcoli, colaborarea cu instituţiile judeţene şi mesajul pe care îl are pentru cetăţeni şi pentru guvern. Deşi recunoaşte dificultăţile financiare, edilul subliniază că „talpa ţării este aici, jos, în comunităţile locale”, nu în birourile din Bucureşti.

În interviul acordat ziarului TOP, primarul comunei Rucăr detaliază proiectele în desfăşurare, priorităţile administraţiei şi viziunea pentru dezvoltarea localităţii în perioada următoare.

Domnule primar, ce proiecte aveţi în derulare în acest moment în comuna Rucăr?

În momentul de faţă avem mai multe proiecte importante în desfăşurare, investiţii care acoperă cam toate domeniile esenţiale pentru comunitate. Trei dintre ele sunt pe partea de mediu, două sunt derulate prin Programul Naţional „Anghel Saligny”. Mai avem proiectul privind modernizarea iluminatului pu-blic, iar aici lucrările sunt aproape de finalizare. În cazul proiectelor pe mediu vorbim despre investiţii în canalizare, staţii de încărcare pentru maşini electrice, eficienţă energetică şi alte intervenţii menite să modernizeze infrastructura şi să reducă impactul asupra mediului. După cum spuneam, două dintre proiecte sunt prin programul „Anghel Saligny”, care ne ajută foarte mult în ceea ce priveşte infrastructura rutieră şi utilităţile.

Avem şi proiectul dedicat Căminului Cultural, finanţat exclusiv din fonduri proprii. Ştiu că la exterior poate părea o investiţie simplă, dar pentru noi reprezintă o lucrare complexă, în care s-au implicat foarte multe resurse. Dacă adunăm toate aceste investiţii, putem spune că avem şase proiecte sigure în derulare, poate chiar şapte, dacă includem şi câteva componente secundare care se află în fază de implementare.

Ce investiţii aţi reuşit să finalizaţi în acest an?

Una dintre cele mai mari realizări ale anului a fost finalizarea modernizării şcolii. Am reuşit să ridicăm standardul unităţii de învăţământ la nivelul pe care ni-l dorim pentru copiii din Rucăr. Vorbim despre o clădire modernizată complet, cu dotări actualizate şi condiţii la standarde europene. Este o investiţie importantă, pentru că ea nu se adresează doar generaţiei actuale, ci şi celor care vor veni. E un proiect care dă comunităţii speranţă şi încredere că lucrurile pot fi făcute temeinic.

Ce surse de finanţare aţi folosit pentru aceste proiecte? Sunt fonduri europene, guvernamentale?

Am folosit toate sursele de finanţare pe care le-am avut la dispoziţie. În administraţia locală, dacă stai să aştepţi bani mulţi dintr-o singură sursă, nu faci nimic. Noi am mers pe fonduri guvernamentale, cum sunt PNRR şi „Anghel Saligny”, am accesat programe de mediu, iar unde s-a putut, am folosit şi fonduri europene. Practic, nu am ratat nicio oportunitate care putea aduce bani în comună. Aşa se poate dezvolta o localitate ca Rucărul: prin atragerea oricărei finanţări disponibile.

Cum se prezintă gradul de colectare a impozitelor şi taxelor locale?

Aici, situaţia este mai delicată. Gradul de colectare nu este cel pe care ni-l dorim şi, din păcate, avem persoane care nu au plătit ani de zile nici măcar serviciile de bază, cum ar fi gunoiul sau apa. Iar costu-rile acestor servicii au crescut foarte mult, nu din vina noastră, ci din cauza preţurilor de pe piaţă. Gunoiul, în special, a devenit extrem de scump. Înţeleg că nu este uşor pentru toată lumea, dar pentru binele comunităţii este necesar ca obligaţiile să fie achitate. Noi încercăm să discutăm cu oamenii, să îi informăm, să îi sprijinim, dar şi să facem procedurile mai eficiente, astfel încât colectarea să crească.

Care este starea actuală a unităţilor de învăţământ din Rucăr?

Unităţile şcolare sunt într-o stare foarte bună din punct de vedere al infrastructurii. Am investit aproximativ 3,4 milioane de lei în IT şi dotări moderne – laptopuri, tablete, mobilier nou, echipamente didactice, tot ceea ce este necesar pentru un proces educaţional de calitate. Nu mai avem problema clădirilor sau a materialelor.

Problema reală este scăderea numărului de copii. Vedem o tendinţă tot mai mare ca tinerii să plece spre oraşe mai mari, unde au acces la mai multe oportunităţi. Infrastructura este bună, profesorii sunt pregătiţi, condiţiile sunt moderne, dar populaţia şcolară scade, şi asta ne îngrijorează.

Aveţi probleme cu numărul de cadre didactice?

Nu, din contră. Avem mai multe cadre didactice decât ar fi necesar raportat la numărul de elevi. Ştiu că nu dă bine să spun lucrul acesta, dar trebuie să ne uităm la realitatea din teren. Scăderea populaţiei şcolare ne pune în situaţia în care raportul elev-profesor este dezechilibrat.

Cum este infrastructura rutieră? Aveţi proiecte pentru modernizarea drumurilor comunale?

Da, avem proiecte în derulare şi pentru infrastructura rutieră, însă este un domeniu vast şi care necesită investiţii continue. Am reuşit să obţinem finanţare pentru anumite tronsoane, iar lucrările sunt în desfăşurare. Totuşi, nu putem spune că problema drumurilor este complet rezolvată. Sunt multe zone care încă au nevoie de intervenţii. Mergem înainte, pas cu pas, dar mai este mult de muncă.

Care sunt principalele provocări ale administraţiei locale în această perioadă?

Cea mai mare provocare este lipsa banilor. Totul porneşte de aici. Avem proiecte importante, cum este cel pentru căminul cultural, finanţat exclusiv din bugetul local, iar costurile sunt mari. Ne dorim să facem mult mai multe, dar resursele sunt limitate. Lipsa fondurilor este problema numărul unu şi afectează foarte multe domenii, de la investiţii până la funcţionarea serviciilor publice.

Care sunt priorităţile pentru perioada următoare?

În primul rând, finalizarea proiectelor începute. Este foarte important să ducem la capăt ceea ce avem deja în lucru. În al doilea rând, continuarea accesării de finanţări. Fără proiecte noi şi fără bani atraşi din exterior, o comună nu poate progresa. Vrem să aducem cât mai multe investiţii în Rucăr, pentru că doar aşa putem oferi condiţii mai bune oamenilor.

Aţi reuşit digitalizarea serviciilor primăriei? Pot cetăţenii depune documente online?

Da, am avansat foarte mult cu digitalizarea. Poate chiar prea mult, cum spun câteodată în glumă. Cetăţenii pot depune documente online, pot solicita informaţii sau acte, însă ca orice sistem modern, mai are nevoie de ajustări. Trebuie să calibrăm anumite proceduri astfel încât totul să fie mai uşor atât pentru oameni, cât şi pentru funcţionari.

Ce feedback primiţi de la cetăţeni privind activitatea primăriei?

Tendinţa este, cum se întâmplă în multe comunităţi, de a critica. Este firească această atitudine, oamenii îşi doresc rezultate rapide. Eu cred, însă, că cel mai important este ca eu să fiu împăcat cu ceea ce fac. Dacă pot privi oamenii în ochi şi le pot explica orice proiect, atunci înseamnă că sunt mulţumit de activitatea mea. Asta îmi dă puterea să continui.

Cum sprijiniţi activităţile culturale, sportive şi tradiţionale? Există implicare a tinerilor?

Mi-aş dori să existe mai mult voluntariat în comună, însă realitatea este că puţini oameni sunt dispuşi să lucreze voluntar. Cu toate acestea, încercăm să formăm grupuri, să lucrăm împreună cu şcolile pentru a construi o strategie culturală, educaţională şi sportivă pe termen lung. Am investit în echipa de fotbal, dar doar prin sponsorizări din mediul privat, nu din bugetul local. Terenul este bine întreţinut, iar condiţiile sunt bune, însă implicarea tinerilor încă trebuie stimulată.

Reforma administrativă prevede reducerea posturilor în primării. Cum v-a afectat?

Ne-a afectat direct. Am redus deja numărul de posturi, iar această măsură ne aduce o economie de aproximativ 100.000 de lei lunar. Nu este uşor să iei astfel de decizii, mai ales când ele privesc oameni care au familii. Dar nu ne întreabă nimeni dacă suntem sau nu pregătiţi – pur şi simplu ni se impune. La Rucăr, pot să spun că s-a terminat cu „plimbatul” de care se vorbea în mod ironic. Acum fiecare trebuie să fie eficient şi responsabil.

Dacă aţi avea ocazia să transmiteţi un mesaj guvernului, ce le-aţi spune?

Le-aş spune că talpa ţării este aici, la nivel local, în comunităţi, nu în castelul din Bucureşti. Aici sunt oamenii, aici sunt problemele reale, aici se simt lipsurile şi tot aici se face munca de zi cu zi. Administraţiile locale au nevoie de sprijin real, nu doar de reguli şi obligaţii.

Şi un mesaj pentru locuitorii comunei Rucăr?

În primul rând, le doresc sănătate – pentru că, dacă avem sănătate, le putem duce pe toate. Îi asigur că voi continua să lucrez pentru Rucăr, cu resursele pe care le avem. Restul îl vom construi împreună, pas cu pas, cu răbdare şi înţelepciune.

Privind spre viitor, primarul Ion Pîrnuţă subliniază că fiecare proiect aflat acum în lucru, fiecare investiţie finalizată şi fiecare pas făcut în modernizarea comunei Rucăr reprezintă doar începutul unui drum pe care îşi doreşte să-l ducă până la capăt. Edilul îşi asumă responsabilitatea de a finaliza integral toate proiectele demarate şi de a continua să atragă noi finanţări, convins fiind că doar prin dezvoltare constantă comuna poate ajunge acolo unde îi este locul – o comunitate modernă, bine administrată şi orientată spre viitor.

Primarul transmite că rămâne alături de locuitorii comunei, înţelegând nevoile şi aşteptările lor  şi îi asigură că nu va abandona niciun obiectiv asumat. Pas cu pas, cu perseverenţă şi muncă, promite să îndeplinească tot ceea ce a spus, continuând să construiască, împreună cu rucărenii, o localitate în care fiecare cetăţean să se simtă respectat, sprijinit şi parte a schimbării.