Măsuri fiscale propuse de PSD: credite, ajutoare și facilități pentru afaceri

Guvernul lucrează la un pachet amplu de măsuri menite să sprijine companiile românești, parte a unui plan mai larg de restructurare a sistemului fiscal. Această inițiativă legislativă, care vizează stimularea economiei și atragerea de investiții, stabilește regulile pentru diverse programe de ajutorare a mediului de afaceri.

Conform proiectului de reglementare în discuție, firmele care realizează investiții importante și considerate strategice ar putea primi sprijin financiar din partea statului, fie prin programe de ajutor deja existente, fie printr-un ajutor special conceput pentru a răspunde nevoilor lor specifice.

Planul de redresare economică, elaborat cu implicarea intensă a PSD, propune o finanțare combinată a programelor de sprijin, utilizând atât credite fiscale, cât și fonduri nerambursabile.

Pentru proiectele noi, de la început, în domeniile unde România importă mai mult decât exportă, sprijinul financiar va include atât deduceri de taxe, cât și fonduri nerambursabile.

Pentru a sprijini accesul la finanțare, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) va putea oferi garanții de stat, respectând reglementările legale, și va putea crea sau investi în fonduri și vehicule de investiții. Aceste instrumente vor include participații la capital și alte tipuri de finanțare, destinate să ajute primăriile, operatorii de servicii publice, alte instituții publice, dar și companiile private, de la cele mici și mijlocii până la cele nou-înființate, care se confruntă cu dificultăți în obținerea de capital.

În loc de deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din impozitul pe profit, proiectul propune un credit fiscal rambursabil de 10% aplicat asupra costurilor eligibile pentru aceste activități.

Pentru a încuraja companiile să investească în utilaje noi, se dorește extinderea posibilității de amortizare accelerată. Aceasta ar permite utilizarea amortizării accelerate – adică amortizarea de 50% în primul an și restul în rate egale – pentru activele achiziționate în perioada 2026-2027 și care beneficiază deja de scutirea profitului reinvestit. În prezent, această facilitate nu este disponibilă pentru companiile care beneficiază de scutirea profitului reinvestit. Măsura ar avea un impact asupra fluxurilor de numerar, cu plăți mai mici către stat la începutul duratei de viață a activelor și mai mari spre final.

Pentru a încuraja companiile să investească în utilaje și echipamente noi, se sugerează o extindere a sistemului de amortizare accelerată. Aceasta ar include nu doar echipamentele tehnologice, ci și mijloacele de transport, animalele și plantațiile. Practic, în primul an, ar putea fi deduse din impozit 50% din valoarea activului nou achiziționat, restul fiind amortizat treptat, pe parcursul perioadei rămase.

Pentru a facilita investițiile, documentul propune o formă de amortizare accelerată, valabilă în anii 2026 și 2027. Aceasta permite companiilor să deducă 75% din valoarea echipamentelor în primul an, restul fiind amortizat treptat, în mod liniar, pe durata de utilizare rămasă.

Se sugerează o modificare importantă în legislație, și anume dublarea sumei maxime până la care un activ poate fi considerat mijloc fix. În prezent, această sumă este de 2.500 de lei, o valoare stabilită acum 15 ani, și se propune creșterea ei la 5.000 de lei. Această ajustare este motivată de faptul că pragul actual nu mai reflectă costurile reale ale activelor, iar noua valoare a fost calculată ținând cont de evoluția indicelui prețurilor de consum de la ultima actualizare.

Pentru a încuraja companiile să se listeze la bursă, proiectul prevede facilități fiscale substanțiale. Acestea constau în super-deduceri de 50% din cheltuielile legate de procesul de listare și din costurile de menținere a listării în primul an de după listare, aplicate la calculul impozitului pe profit.

Echipa care lucrează la proiect propune ca termenul limită pentru plata impozitului pe profit să fie stabilit definitiv la 25 iunie, adică la șase luni de la data închiderii contabilității, începând cu 2026.

Companiile ar trebui să păstreze, timp de cinci ani, sumele provenite din profitul reinvestit în alte rezerve, menținând în același timp activele fixe care au beneficiat de anumite avantaje fiscale sau reducând procentul din profitul reinvestit care trebuie transferat la rezerve. După acest interval, se pot utiliza 50% din aceste fonduri. Această regulă se aplică și rezervele existente pentru activele fixe care au fost deja avantagede înainte de intrarea în vigoare a noilor măsuri.

Documentul sugerează o modificare a facilității fiscale pentru profitul reinvestit, transformând-o dintr-o amânare într-o scutire reală. În prezent, profitul reinvestit este menținut în rezerve speciale timp de cinci ani, cu condiția de a păstra activele achiziționate cu acești bani. Propunerea ar implica fie reducerea perioadei de reținere a profitului în rezerve, fie diminuarea procentului din profitul reinvestit care trebuie menținut acolo. După acest interval, ar putea fi eliberate din rezerve 50% din sume, iar această regulă s-ar aplica și rezervele existente create înainte de implementarea noilor măsuri.

Pentru microîntreprinderile nou-înființate, perioada inițială de probă a angajaților va fi extinsă de la 30 la 90 de zile. Totuși, dacă singurul angajat al firmei pleacă, perioada de așteptare pentru angajarea unei noi persoane va reveni la cele 30 de zile.

Pentru microîntreprinderi, limita de 100.000 de euro folosită la calculul impozitului se va stabili pe baza veniturilor înregistrate, conform regulilor contabile. Structura acestei baze de calcul va rămâne neschimbată față de modul actual de determinare.

Începând cu un nou an, o firmă care a renunțat anterior la regimul de microîntreprindere și a trecut la impozit pe profit poate reveni la acesta, dacă îndeplinește din nou criteriile necesare, chiar dacă a beneficiat de acest regim și în anii precedenți.

O firmă poate avea mai multe perioade de concediu medical pentru angajați pe parcursul unui an, fără a depăși un total de 30 de zile, și totuși să păstreze statutul de microîntreprindere.

Companiile care plătesc integral impozitul pe profit sau impozitul microîntreprinderilor, respectând și toate obligațiile de raportare fiscală, pot beneficia de o reducere de 3% din impozite. O facilitate similară, de 3%, este oferită și persoanelor fizice care își declară veniturile prin formularul D212. Aceste măsuri vizează domeniul impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii.

Se propune o armonizare a tratamentului fiscal pentru fondurile de pensii private suplimentare (pilonul 4 și altele). Aceasta ar implica includerea contribuțiilor efectuate la aceste fonduri în limita celor 400 de euro anual, sumă care în prezent este scutită de impozit și deductibilă din veniturile impozabile. De asemenea, se preconizează creșterea acestei limite, printr-un acord cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Încurajarea investițiilor în piața de capital și creșterea gradului de conștientizare și înțelegere a principiilor financiare sunt esențiale.

Proiectul legislativ prevede, de asemenea, modificări privind TVA, prin majorarea pragului de venituri care determină aplicarea sistemului de TVA la încasare. Astfel, acest prag ar crește de la 4,5 milioane lei la 5 milioane lei în 2026 și ulterior, la 5,5 milioane lei începând cu 2027. Conform informațiilor obținute de Mediafax, documentul vizează în prezent implementarea primei etape a acestei schimbări.

Această facilitate este deosebit de utilă pentru companiile care furnizează servicii sau produse către instituții guvernamentale sau organizații care primesc finanțare publică și au întârzieri în efectuarea plăților. Sistemul TVA la încasare le oferă posibilitatea de a achita TVA doar după ce au primit banii de la clienți.

Documentul menționează, de asemenea, că sunt în curs de elaborare mai multe programe de sprijin, care se concentrează pe șapte domenii specifice.

Documentul menționează că sunt în curs de elaborare mai multe programe de sprijin, care se concentrează pe șapte domenii diferite.

Ministerul Finanțelor are rolul de a încuraja investițiile importante și bine direcționate în sectorul economic.

Scopul este de a stimula investiții importante și inovatoare, care să aibă un efect pozitiv semnificativ asupra economiei, prin crearea unui mediu concurențial atractiv.

Guvernul român încurajează investiții substanțiale, de cel puțin un miliard de lei, care să stimuleze economia prin creșterea producției interne, promovarea exporturilor, reducerea dependenței de importuri, susținerea inovației și dezvoltarea echilibrată a regiunilor. Companiile și investitorii care realizează astfel de investiții majore în România și îndeplinesc anumite criterii economice și de impact pot beneficia de sprijin.

Proiectele importante pot primi sprijin financiar prin programe guvernamentale de subvenții sau prin măsuri de ajutor specifice, acordate la nevoie.

Companiile pot beneficia de diverse forme de asistență financiară, precum granturi sau fonduri nerambursabile, credite fiscale, garanții de stat și instrumente de garantare, precum și bonificații sau stimulente. De asemenea, se pot simplifica procedurile de concesionare a terenurilor de domeniul public sau privat al statului, prin atribuire directă la prețul pieței. În anumite situații, se poate oferi și aport de capital sau capitalizare. Mai jos vor fi detaliate criteriile pe care trebuie să le îndeplinească companiile pentru a fi eligibile pentru aceste beneficii.

Pentru a beneficia de anumite facilități, companiile trebuie să îndeplinească anumite criterii financiare: noile afaceri trebuie să aibă un capital social de cel puțin 25 de milioane de lei, în timp ce cele existente trebuie să demonstreze o cifră de afaceri medie anuală de minim 50 de milioane de lei în ultimii trei ani și o valoare totală a activelor (materiale și imateriale) de cel puțin 50 de milioane de lei. Aceste cerințe vizează stimularea creșterii economice, încurajarea inovației și a utilizării tehnologiilor avansate, precum și reducerea deficitului comercial al țării.

Ministerul Finanțelor este instituția responsabilă cu gestionarea și supravegherea schemelor de ajutor de stat.

Această schemă de finanțare este adresată companiilor care realizează investiții în diverse domenii din industria prelucrătoare. Sectoarele eligibile sunt detaliate în Anexa 3, fiind clasificate în cinci grupuri în funcție de impactul lor asupra deficitului comercial, de la cel mai mare la cel mai mic.

Proiectul are o finanțare totală de 1,05 miliarde de euro, cu o alocare medie anuală de 150 de milioane de euro.

Finanțările vor putea fi aprobate în perioada 2026-2032, iar rambursarea împrumuturilor va avea loc până în 2036.

Se pot include în cheltuieli, fără taxa pe valoare adăugată, costurile suportate pentru crearea, cumpărarea sau construcția de bunuri tangibile și intangibile, precum și pentru achiziționarea de utilaje și alte active similare.

Condiții pe care trebuie să le îndeplinească un proiect pentru a fi eligibil să primească finanțare.

Proiectele care pot beneficia de finanțare trebuie să reprezinte investiții inițiale, cu costuri eligibile de cel puțin 50 de milioane de lei (fără TVA). De asemenea, trebuie demonstrată capacitatea lor de a fi economic eficiente și sustenabile pe o perioadă de cel puțin cinci ani de la finalizarea implementării. Aplicațiile vor fi depuse în sesiuni care vor dura 30 de zile lucrătoare.

Evaluarea proiectelor se va face în funcție de mai mulți factori, cum ar fi suma investită, amplasarea investiției, deficitul comercial specific sectorului de activitate și nivelul de automatizare, conform criteriilor detaliate în anexa nr. 4. Scorurile obținute vor determina prioritatea în analiza proiectelor.

Ministerul Finanțelor, în calitate de administrator al schemei de ajutor de stat, are ca obiectiv încurajarea investițiilor menite să exploateze resursele minerale și să dezvolte producția folosind tehnologii ecologice, cu impact minim asupra mediului.

Acest demers se bazează pe legislația europeană, în special pe Regulamentul UE 2024/1252, care stabilește un sistem pentru a garanta o sursă sigură și sustenabilă de materii prime esențiale. De asemenea, ia în considerare modificările aduse altor reglementări europene existente (nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020) și pe comunicarea Comisiei C/2025/3602 privind sprijinul acordat industriei verzi prin măsuri de ajutor de stat, precum și Regulamentul (UE) nr. 651/2014.

Acordurile de finanțare pot fi emise până în 2026, iar plata ajutorului de stat este posibilă până în 2036.

Ministerul Finanțelor este instituția responsabilă cu acordarea ajutorului de stat.

Această schemă de finanțare este adresată companiilor care investesc în procesarea și prelucrarea resurselor minerale, în special a celor considerate strategice și critice, listate în Anexa 1. De asemenea, se pot înscrie și firmele care dezvoltă produse finale bazate pe tehnologii ecologice („zero net”) și componentele esențiale ale acestora, conform Anexei 2.

Schema dispune de un plafon financiar total de 1,05 miliarde de euro, iar în medie, se alocă 150 de milioane de euro anual.

Statul oferă sprijin financiar prin două forme: o reducere de impozite pe o perioadă de șapte ani de la terminarea proiectului de investiții, plus o garanție guvernamentală sau o parte din valoarea sprijinului regional oferit de Banca Interamericană de Dezvoltare (BID).

Se consideră eligibile cheltuielile suportate pentru crearea, cumpărarea sau construirea de bunuri tangibile și intangibile, inclusiv echipamente și alte active necorporale, fără a include taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.).

Se vor lua în calcul ca investiții inițiale atât proiectele de modernizare sau extindere a unor unități existente, cât și cele care vizează diversificarea activității sau introducerea unor schimbări majore, precum și investițiile care generează o activitate economică complet nouă prin crearea unei unități sau diversificarea portofoliului.

Costurile suportate inițial pentru investiție trebuie să atingă cel puțin 75 de milioane de lei, valoare care nu include TVA.

Trebuie să arate că aduce beneficii financiare și că poate continua să funcționeze cu succes pe durata proiectului.

Trebuie să păstreze investiția activă timp de cinci ani, calculat de la momentul în care aceasta este finalizată.

Trebuie să atingă ținte clare, atât în ceea ce privește volumul, cât și calitatea, care să dovedească faptul că este sustenabilă din punct de vedere financiar.

Condiții pe care trebuie să le îndeplinească toți cei care doresc să primească beneficii.

Societățile nu trebuie să se confrunte cu probleme financiare grave, dificultăți sau să fie în pragul falimentului, nici să existe posibilitatea de a iniția o procedură de insolvență.

Trebuie să elaboreze un plan de afaceri care să demonstreze că proiectul are potențialul de a fi profitabil și sustenabil.

Nu au obligații financiare neachitate către stat sau administrațiile locale.

Inițiativa TechUpi își propune să impulsioneze cercetarea și dezvoltarea de tehnologii avansate.

Ministerul Finanțelor, cu sprijinul Băncii Interamericane de Dezvoltare (BID), este instituția responsabilă de acordarea ajutorului de stat.

Scopul este dezvoltarea de tehnologii inovatoare, cu un potențial transformator major, capabile să schimbe fundamental economia mondială și să creeze beneficii substanțiale.

Acest proiect se bazează pe prevederile Regulamentului (UE) 651/2014, care stabilește regulile privind acordarea ajutorului de stat pentru activități de cercetare, dezvoltare și inovare.

Companiile care investesc în cercetare și dezvoltare, în special în domenii tehnologice de ultimă generație, sunt publicul țintă.

Planul financiar prevede o investiție totală de 1,05 miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani, ceea ce înseamnă o alocare medie anuală de 150 de milioane de euro.

Proiectele pe care le analizăm au o valoare cuprinsă între 5 și 50 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 1 și 10 milioane de euro.

Schema va fi activă și funcțională între anii 2026 și 2032.

Proiectul a dus la o evoluție semnificativă a tehnologiei, trecând de la stadiul de cercetare universitară la un sistem funcțional, demonstrat cu succes în condiții reale de operare, așa cum este detaliat în Anexa 5.

Soluții inovatoare în domeniul energiei curate și al acumulării acesteia.

Inovații de ultimă oră, precum producția inteligentă (Industry 4.0), utilizarea roboților, explorarea spațiului cosmic și manipularea materiei la nivel microscopic (nanotehnologii), reprezintă direcții de dezvoltare tehnologică deosebit de promițătoare.

Întărirea industriei naționale de apărare.

Ministerul Finanțelor este instituția responsabilă cu gestionarea și supravegherea schemelor de ajutor de stat.

Guvernul României a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a implementa programul „Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare”, care va beneficia de finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională. Acest program, având codul CCI 2021RO16RFPR001, vizează stimularea ocupării forței de muncă și a creșterii economice în România, în conformitate cu obiectivele stabilite de Uniunea Europeană.

MIPE, prin programul POCIDIF, este un furnizor de finanțare nerambursabilă din partea statului.

Proiectul se va realiza cu o investiție de 200 de milioane de euro, bani asigurați prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în cadrul Programului Operațional pentru Dezvoltarea Regională (POCIDIF), axat pe întărirea industriei de apărare și a capacităților acesteia.

Investiția necesară este de cel puțin 10 milioane de lei și se va concentra pe active, atât tangibile cât și intangibile, care pot fi utilizate în diverse domenii, inclusiv în aplicații civile și militare. Aceasta include tehnologii, echipamente și capacități de producție cu potențial dual.

Sprijin guvernamental menit să simplifice accesul la fonduri pentru proiecte de investiții care generează producție.

Ministerul Finanțelor și Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) sunt instituțiile care oferă sprijin financiar prin programe guvernamentale.

Companiile românești care efectuează investiții în dezvoltarea activității lor economice pot beneficia de acest program.

Este un tip de sprijin financiar care constă într-un împrumut garantat, acoperind până la 50% din valoare, și cu o rată a dobânzii redusă, subvenționată de stat.

Un credit pe termen lung, de 10 ani, susținut de Banca Interamericană de Dezvoltare (BID) și cu dobânzi parțial acoperite pentru maximum 5 ani, va fi accesibil prin intermediul unei instituții financiare partenere. Scopul acestui împrumut este de a finanța investiții care generează producție și contribuie la dezvoltare economică.

Se pot include în cheltuieli costurile, fără taxa pe valoare adăugată, legate de crearea, cumpărarea sau construcția de bunuri tangibile și intangibile, utilaje, echipamente și alte active similare.

exercită activități economice pe teritoriul României.

Pentru a beneficia de anumite stimulente, este necesară o investiție inițială cuprinsă între 7 și 50 de milioane de lei, direcționată către sectoare considerate prioritare sau regiuni cu un nivel de dezvoltare mai scăzut sau mediu.

nu se află în procedură de executare silită, faliment, dizolvare, închidere operațională sau lichidare

Întreprinderile care realizează investiții în zonele mai puțin dezvoltate vor beneficia de un ajutor de stat la nivelul unei intensități maxim admise, (investițiile in zonele dezvoltate având o intensitate diminuată față de nivelul maxim).

Se așteaptă ca proiectul să atragă finanțare de la bănci, datorită garanției oferite de BID și a subvenției de dobândă acordate de Ministerul Finanțelor. Această finanțare ar putea ajunge până la 50 de milioane de lei, cu o investiție inițială de 7 milioane de lei, suma finală fiind stabilită în funcție de bugetul anual și de criteriile de eligibilitate stabilite de MFP.

Ministerul Finanțelor și EXIM Bank sunt instituțiile care oferă sprijin financiar din partea statului.

Pentru a sprijini companiile românești să își extindă afacerile pe plan internațional, se urmărește îmbunătățirea accesului la finanțare și creșterea capacității lor de a concura pe piețele externe. De asemenea, se va oferi protecție împotriva riscurilor întâmpinate de exportatori și investitori în regiunile Europei Centrale, de Sud-Est și din jurul Mării Negre. Un instrument important va fi o schemă de asigurare a exporturilor, finanțată prin intermediul EU Export Credit Pilot Facility, cu o valoare de 35 de milioane de euro, care va fi activă între 2025 și 2027.

IMM-urile și companiile Small Mid-Cap pot beneficia de protecție împotriva riscurilor asociate exporturilor, prin împărțirea acestora cu EIF în cadrul programului pilot EU Export Credit Facility. Această protecție include asigurarea creditului furnizor (atât înainte, cât și după livrare), asigurarea operațiunilor de factoring, asigurarea creditului cumpărător pe termen scurt și lung, asigurarea garanțiilor bancare împotriva executărilor nejustificate și asigurarea investițiilor românești împotriva riscurilor politice.

Băncile comerciale pot oferi mai ușor credite companiilor românești pentru a le susține activitatea curentă și pentru a îndeplini contractele de export. De asemenea, statul poate garanta aceste credite sau poate prelua riscul unor scrisori de garanție bancare, esențiale pentru participarea la licitații internaționale și onorarea obligațiilor contractuale. În plus, se pot oferi finanțări directe cumpărătorilor din străinătate, atunci când băncile locale nu pot oferi această facilitate, pentru a stimula exporturile de bunuri și servicii din România.