CCR: Miza suspendării lui Bogdan Mateescu crește, iar judecătorul avertizează asupra unor posibile surprize

Pe 11 februarie, Curtea de Apel București va da o decizie crucială pentru activitatea Curții Constituționale. Decizia vizează validitatea numirii judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, fiind contestată de avocata Silvia Uscov, care solicită suspendarea actelor prin care au fost investiți.
O dispută juridică importantă, ce vizează numirile în cadrul Curții Constituționale, a ajuns la Curtea de Apel București. Decizia finală privind validitatea numirilor judecătorilor Busuioc și Dragoș urmează să fie luată de instanță.
Procesul are loc într-o perioadă delicată, deoarece Curtea Constituțională se pregătește să dea o decizie, după mai multe termene amânate, cu privire la legea care reglementează pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor, o chestiune cu implicații politice și financiare importante.
Întrebat despre scenariul unei suspendări iminente, chiar înainte de decizia CCR, judecătorul Dacian Dragoș a evitat un răspuns direct, sugerând totuși că o astfel de măsură ar fi greu de justificat din punct de vedere legal. El a subliniat că nu există motive solide pentru suspendare, mai ales având în vedere că activează la CCR de șase luni. Deși a recunoscut că „orice este posibil” în România, amintind de situații neobișnuite din trecut, a precizat că Curtea poate continua să funcționeze chiar și cu un număr redus de judecători, iar deciziile pot fi luate chiar și cu majorități mai mici decât cele obișnuite. În plus, a menționat că există căi de atac disponibile pentru ambele părți în cazul unei decizii nefavorabile.
Conform declarației, Curtea Constituțională poate continua să își desfășoare activitatea chiar și în cazul în care numărul judecătorilor este redus, putând funcționa cu doar opt membri. Deși obținerea unei majorități devine mai dificilă în aceste condiții, deciziile pot fi luate, în special în cazurile care nu generează dezacorduri majore în interiorul instanței.
Chiar dacă ar fi suspendat, Guvernul nu ar putea împiedica Curtea Constituțională să își continue activitatea, nici măcar în cazuri importante, cum ar fi cel referitor la drepturile de pensie ale judecătorilor și procurorilor.
În decembrie anul trecut, avocata Silvia Uscov a solicitat Curții de Apel București să oprească aplicarea ordinului prezidențial prin care Dacian Dragoș fusese numit și a deciziei Senatului care îl desemnase pe Mihai Busuioc.
Avocatul Uscov a continuat demersurile legale, cerând nu doar suspendarea, ci și revocarea completă a numirilor anterioare. În ceea ce-l privește pe Dragoș, instanța a stabilit data de 10 februarie pentru judecarea cazului, în timp ce pentru Busuioc data procesului nu a fost încă stabilită.
Candidații nu au îndeplinit cerința legală de a avea 18 ani de experiență în domeniul juridic.
Tudorel Toader, fost membru al Curții Constituționale, consideră că ambele solicitări aflate pe rol nu au șanse de reușită: una dintre ele va fi declarată lipsită de fundament, în timp ce cealaltă va fi respinsă din motive procedurale.
Decizia Senatului prin care l-a numit pe Busuioc nu poate fi atacată în instanță, conform legislației în vigoare (Legea 177/2010), fiind considerată o acțiune specifică, singulară, și nu supusă controlului judecătoresc administrativ.
Conform Universității Babeș-Bolyai, Dacian Dragoș este membru al personalului universitar din 2002 și are o experiență academică îndelungată, astfel că afirmațiile despre lipsa sa de vechime sunt considerate false și lipsite de fundament.
Nicușor Dan, președintele USR, a menționat că există o soluție de urgență în cazul în care Curtea Constituțională nu ar primi un nou judecător în termen de doi ani: vor relua procesul de numire.

