Conf.dr. Adrian Tase: „Gerul şi gripa – legături periculoase”

Pentru această săptămână, renumitul medic cardiolog, Adrian Tase ne propune o discuţie despre legăturile şi conexiunile dintre gerul care a lovit România în ultimele săptămâni şi gripa. 

„Încălzirea globală a făcut din Terra un pacient febril. De altfel, odată cu încălzirea globală, preşedintele Americii descoperă o Groenlandă care şi-a dat cojocul jos şi devine apetisantă. Tot de la global warming, ultimele câteva ierni au fost atipic de calde, finalizate cu zăpada mieilor. Iată că acum avem o iarnă românească tradiţională.

Primul actor al redutabilului cuplu este frigul extrem.

Valul de ger extrem care a venit peste România a înregistrat un minim termic de minus 21 de grade la Miercurea Ciuc. Îmi amintesc de două momente petrecute cu decenii în urmă tot în judeţul Harghita. Primul a fost şcoala de schi de la Izvorul Mureşului, când într-o dimineaţă cu minus 33 de grade Celsius aerul expirat pe nas se transforma în mici ţurţuri de gheaţă; al doilea prin anii 2000 când, la Balvanyos, am pornit autoturismul meu Dacia tot la minus 33 de grade. Gerul era atât de intens încât mâna se lipea de gheaţă.

Scăderea temperaturii mediului solicită organismul, termostatul comandă creşterea metabolismului, care echivalează cu efortul fizic. În aceste condiţii, creşte probabilitatea apariţiei durerilor anginoase. Un bărbat pensionar, care obişnuia să cumpere pâine la prima oră a dimineţii, a dezvoltat angor pectoris de efort în condiţii de deplasare în ger.

Urmează precipitaţiile sub formă de omăt. Îmi amintesc de un pacient care, după o ninsoare abundentă, a degajat zăpada din faţa porţii. Efortul fizic s-a cumulat, în acest caz, cu frigul şi persoana a dezvoltat un infarct miocardic acut (STEMI). Din fericire, prezentarea precoce la spital şi profesio-nalismul personalului medical au rezolvat cazul impecabil.

Chiar dacă efortul fizic în condiţii de frig poate fi un antrenament util pentru atleţi tineri sănătoşi, persoanele cu risc cardiac trebuie să fie foarte atente la aceste aspecte. Aşadar, recomandăm pacienţilor cardiaci şi persoanelor vulnerabile evitarea ieşirilor în ger.

De asemenea, reducerea luminii solare în timpul iernii scade echilibrul energetic şi, implicit, sta-mina. Din acest motiv recomandăm o plimbare în aer liber, pe la ora prânzului, dacă este soare şi temperaturile sunt pozitive.

Al doilea actor al temutului cuplu este gripa.

Scriam la începutul editorialului că Terra a devenit în zilele noastre un pacient febril. De altfel, febra ne-a cuprins în ultimele săptămâni şi pe mulţi dintre noi. Epidemia de gripă reprezintă declanşarea bruscă şi masivă a infecţiei virale pe fondul scăderii imunităţii populaţiei în sezonul rece şi al ratării vaccinării.

Gripa sezonieră este generată de virusurile gripale umane care infectează căile respiratorii. În plus, în sezonul rece mai apar şi alte forme de viroze respiratorii (răceală sau guturai) cauzate de adenovirus, virusul sinciţial respirator, virusuri paragripale, etc.. Virusurile care afectează nasul, gâtul, urechile, plămânii, se pot transmite fie direct de la o persoană la alta, fie indirect prin obiecte utilizate de persoana infectată atunci când strănută sau tuşeşte.

Debutul este brusc, uneori brutal, cu frison şi febră 38-40 de grade Celsius, mialgii, cefalee, dureri în gât, secreţii nazale abundente, lăcrimare, astenie, congestie facială; la scurt timp apare tusea, iniţial seacă, apoi productivă.

Complicaţiile gripei includ pneumonia, otita, sinuzita, deshidratarea, agravarea bolilor cronice (insuficienţe de organ, crize de astm, dezechilibre glicemice în cadrul diabetului, etc.). La vârstnici, gripa agravează problemele curente putând precipita accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut.

Vaccinarea anuală este cea mai eficientă măsură preventivă, mai ales la vârstnici, bolnavi cronici, gravide, imunodeprimaţi. Se efectuează în luna octombrie, astfel încât acum nu ne mai rămâne decât să o ca-lendarizăm pentru toamna viitoare.

La primele simptome respiratorii şi/sau ge-nerale, pacientul trebuie să se prezinte la medicul de familie. Urmează izolarea la domiciliu, portul măştii (dacă deplasarea este necesară), respectarea etichetei la tuse sau strănut, igiena mâinilor, etc.. Nu în ultimul rând, trebuie să ne adaptăm îmbrăcămintea la capriciile vremii.

În sfârşit, infecţiile sezoniere sunt periculoase pentru bolnavii de inimă, putând chiar precipita un episod de insuficienţă de pompă cardiacă. De aceea, vaccinarea este importantă pentru reducerea acestui risc major pentru sănătate.

În ceea ce priveşte alimentaţia pe timpul iernii, ea trebuie să fie echilibrată, să conţină toate principiile alimentare, inclusiv ionii de magneziu şi zinc, şi vitaminele C şi D, atât de utile pentru rezistenţa organismului. Evitarea exceselor de sare, zahăr şi grăsimi, atât de mediatizată, este utilă şi în această perioadă.

Chiar dacă transpirăm mai puţin în sezonul rece, hidratarea de 1,5-2 litri pe zi rămâne un punct important, pentru că, printre altele, ne permite să utilizăm diuretice full-dose în insuficienţa cardiacă şi hipertensiunea arterială. În plus, o bună hidratare protejează organismul împotriva infecţiilor.

Concluzionând, dacă în ultimii ani luna Ianuarie nu s-a ridicat la denumirea de Gerar, acum îşi respectă tradiţia, fiind în plus şi … Gripar. Aceste dangereux liaisons creează dificultăţi şi, în unele cazuri, pot duce chiar la deces. De aceea, vă rugăm să respectaţi indicaţiile medicale pentru ca toţi să traversăm sezonul hibernal în condiţii optime. Inimă bună!”, transmite renumitul medic cardiolog, Adrian Tase.