Femei sfinte române, recent canonizate: modele de evlavie, iubire sacrificatoare și mărturisire curajoasă

Advertisement

Advertisement

Vineri, la Catedrala Patriarhală din București, a avut loc ceremonia oficială de proclamare a canonizării a 16 femei române cu vieți sfinte. Slujba a fost oficiată de Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.

În urma ceremoniei de astăzi de la Catedrala Patriarhală din București, unde au fost proclamate cele 16 femei sfinte române canonizate în 2025, Patriarhul Daniel a subliniat importanța lor ca repere spirituale esențiale din istoria Bisericii Ortodoxe Române. Aceste sfinte, considerate mame spirituale ale poporului român, ne arată calea către Hristos, prin exemplul vieții lor marcate de smerenie, dragoste față de aproapele, credință puternică, curaj în mărturisire, răbdare în încercări, asceză și rugăciune. Multe dintre ele au fost soții și mame, oferind copiilor lor o educație creștină profundă, care a înflorit în sfințenie, a adăugat Patriarhul Daniel, după citirea documentului oficial și prezentarea iconelor sfintele.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a prezentat viețile sfintelelor române, evidențiind calitățile lor exemplare de evlavie, iubire jertfitoare și mărturisire curajoasă. Aceste vieți, care se întind pe mai bine de cinci secole, încep cu Sfânta Venerabilă Platonida din Argeș, născută în secolul al XV-lea, și se încheie cu Sfânta Venerabilă Elisabeta din Pasărea, trecută la Domnul în 2014.

De-a lungul timpului, sfintele românce au demonstrat că devenirea unei persoane sfințite nu este legată de statutul social, ci de colaborarea dintre om și harul divin. Aceste femei recent canonizate arată că Biserica Ortodoxă Română a fost întotdeauna binecuvântată cu femei credincioase și evlavioase, care au luptat cu credință și și-au încheiat viața în sfințenie, prin diverse forme de slujire: mame ale sfinților, care și-au sfințit viața prin iubire și jertfă în familie, în comunitatea creștină și în societate; mucenice care și-au apărat credința ortodoxă cu sângele lor; călugărițe care au trăit o viață de asceză, smerenie, post și rugăciune neîncetată în mănăstiri și pustietăți; mărturisitoare care au suferit persecuții pentru Hristos; și soții de voievozi sau domnitori români, care au sprijinit Biserica și poporul român, a adăugat Patriarhul Daniel.

Joi seara, episcopul Varlaam Ploieșteanul, vicar patriarhal, a oficiat slujba de parastas finală pentru cele 16 sfinte femei române, la Catedrala Patriarhală.

Vineri dimineața, evenimentele oficiale au debutat cu o procesiune solemnă ce a adus spre locul desfășurării relicvele sfinte din Catedrala Patriarhală: ale Sfântului Dimitrie cel Nou, ale împăraților Constantin și Elena, precum și ale ierarhului Nectarie din Aegina. De asemenea, au fost aduse și relicvele Sfintei Mucenițe Ecaterina, din Reședința Patriarhală, fiind așezate sub baldachin pentru a fi accesibile pelerinilor care doreau să le venereze.

În Catedrala Patriarhală a avut loc Sfânta Liturghie, oficiată de Patriarhul Daniel alături de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Spre finalul slujbei, înainte de încheierea acesteia, a avut loc proclamarea solemnă și generală a canonizării celor 16 femei române cu viață sfântă.

În iulie 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis canonizarea a șaisprezece femei cu viață sfântă, incluzând mucenice, măicinuțe, soții de domnitori, mame ale sfinților și mărturisitori.