Importanța fondurilor europene pentru proiectele de apă din România, conform Dianei Buzoianu

Advertisement

Advertisement

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat importanța alocării de resurse financiare dedicate proiectelor din domeniul apei în următorul cadru financiar european, 2028-2034. Aceasta a menționat că investițiile ar trebui să prioritizeze utilizarea responsabilă a resurselor de apă, precum și promovarea inovației, cercetării și a tehnologiilor digitale în acest sector, în cadrul unui eveniment din Cipru.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a reprezentat România la o întâlnire neoficială a miniștrilor mediului din UE, desfășurată în Cipru, la Nicosia, în zilele de 5 și 6 februarie, conform informațiilor oferite de minister.

Întâlnirile au inclus discuții despre armonizarea strategiilor legate de adaptarea la schimbările climatice și gestionarea resurselor de apă, îmbunătățirea rolului Uniunii Europene în negocierile globale privind clima și identificarea punctelor slabe ale legislației actuale a UE în acest domeniu.

În cadrul primei întâlniri, discuțiile s-au axat pe crearea unei Europe capabile să facă față provocărilor, explorând modul în care legislația și resursele financiare pot îmbunătăți coerența dintre politicile climatice și cele legate de gestionarea apei și adaptarea la schimbările climatice.

România are nevoie ca următorul plan de finanțare european (2028-2034) să aloce resurse dedicate proiectelor din domeniul apei. Aceste investiții ar trebui să vizeze în special utilizarea responsabilă a resurselor de apă, dar și dezvoltarea de soluții noi prin cercetare, inovație și tehnologie digitală. Este crucial să se susțină eforturile României de a integra politicile de reziliență climatică și de protecție a resurselor de apă, facilitând astfel stabilirea unor obiective clare, colaborarea cu țările vecine și asigurarea protecției infrastructurii existente.

În timpul discuțiilor din cadrul Consiliului, s-a pus accent pe importanța și așteptările generate de viitoarea legislație referitoare la economia circulară.

România vede Actul privind Economia Circulară drept un instrument esențial pentru a asigura accesul Uniunii Europene la resurse, pentru a-și spori independența strategică și pentru a deveni mai competitivă. Ministrul Mediului a subliniat importanța unei abordări realiste, bazate pe claritate, colaborare la nivel regional și utilizarea inteligentă a fondurilor europene, menționând că economia circulară nu mai este doar o preocupare ecologică, ci un pilon important pentru dezvoltarea economică a țării. Ca exemplu de succes, a fost prezentată implementarea Sistemului de Garanție Retur (SGR), care demonstrează cum, prin parteneriate cu sectorul privat, se pot elimina deșeurile de plastic și sticlă din mediu și se pot valorifica prin reciclare.

Peste 5,2 miliarde de ambalaje au fost recuperate de consumatori prin intermediul sistemului de garanție returnare (SGR) până în 2025.

Diana Buzoianu a apreciat modul în care Președinția cipriotă a gestionat Consiliul informal, lăudând organizarea impecabilă și concentrarea pe teme relevante pentru viitor.

Întâlnirea oferă un cadru valoros pentru a ajunge la un consens european în legătură cu trei aspecte cruciale și interconectate: adaptarea la schimbările climatice și la secetă, implicarea Uniunii Europene în discuțiile internaționale despre climă și evoluția planurilor pentru o economie circulară.

Diana Buzoianu a invitat oficial miniștrii să participe la Conferința Europeană privind Sistemul Garanție-Returnare, programată în București pe 18 martie 2026. Evenimentul, considerat unul dintre cele mai importante de pe continent în acest an, se va concentra pe implementarea economiei circulare și va aduce laolaltă oficiali guvernamentali și experți relevanți pentru a discuta și împărtăși exemple practice de circularitate.