La Blouse Roumaine: Cum ia-ul ne conectează cu trecutul și ne inspiră viitorul

Advertisement

Advertisement

Andreea Diana Tănăsescu, fondatoarea La Blouse Roumaine, a subliniat, în cadrul evenimentului de lansare a catalogului expoziției „România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă”, că arta populară românească, și implicit cunoașterea acesteia, este strâns legată de rolul și contribuția femeilor.

„Ia nu este doar o piesă vestimentară, ci o construcție complexă, un mijloc de comunicare și o modalitate de a înțelege lumea. Este esențial de subliniat că existența ei se datorează exclusiv femeilor, nu ca simple modele sau surse de inspirație, ci ca creatoare. De-a lungul timpului, femeile au perpetuat această formă unică, un obiect-text, un tezaur de cunoștințe, un sistem de simboluri, fără a apela la instituții academice, muzee sau recunoaștere oficială. Portul popular reprezintă arta lor, o artă precisă, cu reguli clare, transmisă prin experiență, memorie și un simț al datoriei. În fiecare cusătură se regăsesc legăturile cu natura, cu divinitatea, cu comunitatea, cu trupul și, mai presus de toate, cu sufletul. Este, în esență, un alfabet feminin al universului”, a explicat Tănăsescu.

Arta ne oferă lecții despre frumusețe, dar și despre ceea ce rezistă în timp, ceea ce poate fi împărtășit și ceea ce emană vitalitate.

În era modernă, în care tehnologia accelerează procesele și influențează modul în care percepem lumea, identitatea evoluează rapid. Nu doar că suntem învățați ce este estetic plăcut, ci și ce are valoare pe termen lung, ce poate fi împărtășit și ce rămâne relevant. Identitatea nu mai poate fi înțeleasă prin definiții rigide, ci mai degrabă ca un sistem dinamic, o structură vie care creează constant înțeles, păstrează amintiri și oferă un sentiment de comunitate. Această structură cuprinde timp, experiențe, emoții și convingeri, acționând ca o forță protectoare și conectoare, care sprijină și transmite mai degrabă decât să impună sau să domine, așa cum ar face o figură maternă.

Elena Makievici, fondatoarea La Blouse Roumaine, a subliniat că, odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, tipurile de cunoștințe specifice femeilor, adesea transmise oral și în afara sistemelor formale de educație, sunt cele mai expuse riscului de a fi pierdute.

Ne aflăm într-un moment crucial, marcat de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale (IA), care ne forțează să ne reevaluăm conceptele de creație, amintire, proprietate și responsabilitate. În special, cunoștințele feminine, adesea transmise oral și informal, sunt cele mai expuse riscurilor. Expoziția reprezintă atât un semnal de alarmă, cât și o oportunitate de a privi IA nu ca pe un instrument de exploatare culturală, politică sau ideologică, ci ca pe un sistem dinamic, un ghid care ne indică drumul spre viitor, nu este legată de trecut. Așa a subliniat Andreea Tănăsescu.

Erwin Kessler, directorul general al Muzeului Național de Artă al României și curatorul expoziției, a menționat că opera prezentată este, de fapt, o examinare mai profundă și mai critică decât ceea ce se poate observa la prima vedere.

Cartea nu este o simplă celebrare a costumelor tradiționale sau a artei olăritului, ci o examinare mai profundă și mai critică decât cea sugerată de expoziție. Expozițiile, în general, sunt create pentru a încânta publicul, iar eu mă bucur să reușesc acest lucru. Însă, în scris, îmi permit și să provoc, să deranjez chiar. Scrisul are puterea de a dezvălui adevăruri, uneori chiar mai puternice decât ceea ce vedem cu ochii noștri. Așadar, cartea va oferi o perspectivă diferită asupra expoziției, și sper ca, după ce o veți citi, veți dori să o revizitați cu o înțelegere nouă.

Conform criticului, atât expoziția, cât și catalogul ei subliniază modul în care costumul tradițional, și în special ia, au fost folosite în artă ca o reprezentare simbolică, esențială pentru construirea și recunoașterea identității naționale, de-a lungul istoriei și până în prezent.

Expoziția, datorită amploarei sale istorice și geografice, prezintă o analiză critică a modului în care ia a fost folosită ca instrument de propagandă de către regimurile totalitare din România secolului trecut. Muzeul Național de Artă al României își propune, prin această prezentare, să sensibilizeze publicul, încurajând o analiză atentă, o reflecție profundă și, în cele din urmă, o abordare creativă a acestui simbol cultural.

Catalogul nou-lansat coincide cu apropierea încheierii expoziției, care va primi vizitatori până pe 8 februarie.