Autostrada Transcarpatică: Progres semnificativ pe cel mai dificil tronson

Progresul lucrărilor la cel mai solicitant segment al Autostrăzii Sibiu–Pitești este remarcabil. În special, construcția Tunelului de la Robești, Câineni – o premieră pentru județul Vâlcea, realizat prin tehnica săpării cu explozii – avansează rapid, cu o viteză de 10-12 metri pe zi. Echipele de constructori estimează că ambele tuburi ale tunelului vor fi finalizate până la sfârșitul lunii aprilie, lucrând neîntrerupt și utilizând explozii controlate în inima munților Carpați, pe un șantier considerat cel mai complex din țară.

Progresul lucrărilor la tunelul de autostradă Robeşti-Câineni, o premieră pentru județul Vâlcea prin utilizarea tehnicii de dinamitare, este considerabil. Constructorii turci implicați în lotul 2 Boița-Cornetu al autostrăzii Sibiu-Pitești anunță o avansare zilnică de 10-12 metri și speră să termine ambele galerii ale tunelului, care are o lungime totală de 900 de metri, până la finalul lunii aprilie, conform Agerpres.

Traseul cuprins între kilometrul 31 și cel 37 al autostrăzii în construcție reprezintă cea mai mare provocare din punct de vedere inginieresc. Majoritatea lucrărilor se desfășoară în zone muntoase, cu o complexitate sporită. După cum a menționat responsabilul de proiect pentru sectorul Boița-Cornetu, Kutlu Katar, această zonă este extrem de variată, prezentând atât condiții favorabile, cât și obstacole semnificative.

Conform acordului, firma turcă Mapa-Cengiz are obligația de a finaliza, până în 2028, o infrastructură complexă, incluzând șapte tuneluri și numeroase poduri, pasaje și viaducte – peste 48 la număr. Proiectul presupune intervenții ample în relief, precum săpături, construcții de diguri de protecție și rigole, iar o porțiune semnificativă de aproximativ 10 kilometri din drum va fi reprezentată exclusiv de viaducte.

Constructorii au înregistrat progrese semnificative în ultimele săptămâni la tunelul de la Robeşti, care este al şaselea de pe traseu. Conform informaţiilor furnizate de aceştia, s-au realizat deja lucrări de străpungere pe o lungime de aproximativ 300 de metri în fiecare dintre cele două galerii ale tunelului.

Conform lui Kutlu Katar, lucrările de săpare avansează constant: una dintre galerii are deja 350 de metri executați, iar cealaltă 320. Echipa, formată din 60 de muncitori și 25 de utilaje, lucrează non-stop, reușind să avanseze cu aproximativ 10-12 metri pe zi în fiecare galerie. Se estimează că, în aprilie 2026, galeriile vor fi finalizate. Katar afirmă că terenul se comportă conform așteptărilor și nu anticipează probleme majore, deoarece progresul actual corespunde planurilor inițiale.

Lucrările pe șantierul de la Robeşti, demarate în luna octombrie trecută, se desfășoară neîntrerupt, atât ziua, cât și noaptea. Pregătirea zonei unde vor avea loc explozii este făcută cu mare atenție, iar în fiecare tunel se realizează zilnic cel puțin două detonări controlate.

Conform lui Alexandru Gabor, purtător de cuvânt al companiei românești care efectuează lucrările, fiecare explozie folosește o cantitate considerabilă de exploziv modern, în jur de 150-160 de kilograme. Astfel, într-o singură zi, echipa utilizează aproximativ 360 de kilograme de material exploziv, permițându-le să avanseze între 3 și 4 metri în fiecare galerie.

Conform Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Craiova, lucrările de la Robeşti avansează conform planului, iar dacă se păstrează această dinamică, finalizarea proiectului nu va mai întârzia.

Conform reprezentantului DRDP Craiova, Cristi Tudor, lucrările la tunel vor intra într-o nouă etapă în curând, cu începerea dinamitărilor pe porțiunea dinspre Sibiu. Acesta a explicat că operațiunea va fi una dificilă, implicând detonări simultane în patru locuri diferite în aceeași zi, o procedură complexă și riscantă, dar bine gestionată și organizată. O echipă românească experimentată se ocupă de aceste lucrări, demonstrând eficiență și respectarea normelor de siguranță. Se pare că se profilează o rază de speranță în ceea ce privește finalizarea proiectului.

În plus, a menționat că în Robeşti se realizează, de fapt, primul tunel de autostradă din Vâlcea, unde lucrările de excavare implică utilizarea de explozivi.

Pe lângă cele două tuneluri principale, se vor construi și galerii mai mici, menite să faciliteze evacuarea rapidă în cazul unui accident. Oficialii speră, desigur, ca aceste galerii să nu fie niciodată necesare, deoarece tunelul va fi supravegheat constant și va beneficia de sisteme de siguranță rutieră de ultimă generație.

Pe lângă proiectul tunelului Robeşti, sunt în desfășurare și alte lucrări importante. S-au început săpăturile pentru portalurile de acces ale tunelurilor Boița, Balota și Lazaret, iar în același timp se lucrează și la viaductele din primul lot al autostrăzii. Pentru a duce la bun sfârșit aceste lucrări, sunt implicați aproximativ 410 de muncitori, dintre care majoritatea, 200, provin din Turcia, 64 sunt din țările asiatice precum Nepal, Sri Lanka sau India, iar doar 141 sunt români, majoritatea fiind din comunele Boița (Sibiu), Câineni și Racovița (Vâlcea), localități prin care trece acest tronson de autostradă.

Constructorul turc se plânge, cu un strop de ironie, că este dificil să găsească personal calificat pentru proiectul său. Explicația, după părerea sa, stă în numărul mare de lucrări de infrastructură lansate de CNAIR în zonă, de la Sibiu la Pitești și de la Sibiu la Brașov, care implică investiții de miliarde de euro. Această activitate intensă a dus la o cerere mare de forță de muncă, astfel încât majoritatea oamenilor din satele învecinate au deja un loc de muncă, fiind ocupați pe alte șantiere. În prezent, pe șantierul de la Câineni lucrează doar un număr limitat de angajați, iar pe măsură ce vor fi deschise și alte proiecte pe traseu, constructorul estimează că va avea nevoie de încă cel puțin 300 de persoane.

Deși există provocări potențiale în desfășurarea proiectelor, antreprenorii turci se declară pregătiți să le depășească. Pentru a accelera lucrările și a evita întârzieri, au deja încheiate contracte de închiriere pentru terenurile unde exproprierile nu au fost încă finalizate de CNAIR.

De la începutul lucrărilor, am fost conștient de îngrijorările oamenilor din zonă legate de exproprieri. Totuși, nu am păștit niciodată pe un teren fără acordul proprietarilor. Pentru a evita conflicte și a asigura continuitatea proiectului, am preferat să închiriez terenurile până la finalizarea procedurilor de expropriere. Spre deosebire de majoritatea companiilor din domeniu, am adoptat această abordare. În prezent, am închiriat peste 60 de parcele, de la Boița până la Câineni, o strategie care ne-a permis să evităm întârzieri și să ne câștigăm respectul și prietenia localnicilor, toate negocierile fiind purtate direct de echipa noastră.

Constructorii turci evită să ofere o dată precisă pentru terminarea lucrărilor la acest tronson de autostradă, menționând că vor respecta termenul stabilit în contract. Cu toate acestea, afirmă că au depășit toate obstacolele tehnice și au găsit soluții pentru toate problemele întâmpinate.

Realitatea lucrărilor de autostradă diferă de percepția din mediul online. Deși suntem două companii mari, este un proiect complex, cu posibile impreviziuni. Am depășit numeroase obstacole și un avantaj major este că producem noi materialele necesare, evitând dependența de furnizori externi. Comparativ cu alte proiecte similare, densitatea tunelurilor și a viaductelor pe un spațiu atât de mic este fără precedent. Ne aflăm într-o zonă montană dificilă, traversăm râul Olt de mai multe ori și intersectăm frecvent calea ferată, ceea ce implică o complexitate extraordinară. Spre deosebire de proiectele din zone deschise, cum ar fi cele din Sibiu sau Făgăraș, aici fiecare săpătură necesită o verificare minuțioasă a tuturor direcțiilor pentru a garanta siguranța și a preveni orice incident. Am produs și continuăm să producem numeroase elemente de protecție, deoarece siguranța oamenilor este prioritatea noastră principală, a declarat constructorul turc.

Construcția tronsonului 2 al autostrăzii Sibiu-Pitești, estimată la 4,25 miliarde de lei (sumă netaxată), este finanțată din fonduri europene, prin programul Transport 2021-2027, și se preconizează că va fi finalizată până în decembrie 2028.