Reacția lui Dogioiu: Bolojan a analizat situația cu CCR din toate unghiurile

7 februarie 2026

Reprezentanta Guvernului, Ioana Dogioiu, a infirmat, în urma acuzațiilor aduse de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, ideea că scrisoarea premierului Ilie Bolojan către Curtea Constituțională ar încălca separarea puterilor în stat.

Contactat de Antena 3 CNN, Dogioiu a argumentat că acțiunea prim-ministrului nu reprezintă o formă de presiune asupra Curții, ci doar o informare cu privire la o problemă concretă: posibilitatea de a pierde fonduri europene alocate prin PNRR. În opinia sa, prezentarea faptelor nu poate fi considerată o interferență în activitatea justiției.

Conform Ioanei Dogioiu, acțiunea prim-ministrului nu a reprezentat o presiune sau o intervenție în activitatea Curții Constituționale. Acesta a doar prezentat o situație reală, considerând esențial ca instanța să dispună de toate informațiile relevante pentru a lua o decizie corectă și completă.

Reprezentanta Guvernului a subliniat că scrisoarea nu conține nicio cerere directă către Curtea Constituțională și nici sugestii privind un termen limită pentru judecători. Ea a considerat că ideea că scopul acestei acțiuni ar fi accelerarea unei decizii este o interpretare exagerată.

Conform lui Dogioiu, în scrisoarea făcută publică nu se observă nicio formă de constrângere sau solicitare de a se ajunge la o concluzie specifică, nici măcar o cerere de pronunțare a verdictului într-o anumită dată. El a adăugat că, uneori, chiar și lipsa unei decizii poate fi interpretată ca o alegere.

Reprezentanții Guvernului au explicat că au informat Curtea Constituțională despre evoluțiile din Uniunea Europeană și despre termenele stabilite de Comisie, dorind să ofere un tablou complet al impactului potențial, fără a interveni în decizia juridică a Curții.

Deși a recunoscut că scrisoarea prim-ministrului ar putea fi interpretată ca o formă de presiune, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a menționat că magistrații constituționali sunt, în general, independenți și greu de influențat.

Zegrean a subliniat că avertismentele cu privire la riscul de a pierde fonduri europene din PNRR au fost exprimate în mod constant, iar data estimată a acestei pierderi a fost reproșată de-a lungul timpului. Cu toate acestea, aceste amânări nu au afectat importanța rolului Curții Constituționale în verificarea legalității actelor normative legate de PNRR.

Ioana Dogioiu a menționat că evaluarea progresului în PNRR a avut termen limită pe 28 noiembrie. Ulterior, Comisia Europeană a analizat dacă acest jalon a fost atins, proces care a necesitat timp. Conform purtătoarei de cuvânt, răspunsul final al Comisiei a fost deja elaborat și va fi oficializat după data de 11 februarie.

Deși nu poate confirma oficial o solicitare directă din partea Bruxelles-ului de a aștepta până pe 11 februarie, Ioana Dogioiu a lăsat să se înțeleagă că o astfel de interpretare este plauzibilă. A menționat că este rezonabil să se presupună că există o așteptare până la acea dată, exprimându-și speranța că da, deși nu poate oferi o confirmare oficială.

Dogioiu a argumentat că informațiile relevante despre situația respectivă ar fi trebuit comunicate Curții Constituționale, fără a afecta în vreun fel autonomia justiției. Această poziție se bazează pe practici deja existente, inclusiv pe documente trimise anterior de către președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Reprezentanta Guvernului a subliniat că actuala situație este relevantă pentru Curtea Constituțională, care trebuia să fie informată complet, fără influențe externe. A menționat că Lia Savonea, cea care a redactat răspunsul, trimisese anterior o analiză detaliată privind evoluția pensiilor pe termen lung, cu scopul de a asigura o informare exhaustivă a CCR. Această abordare, a continuat purtătoarea de cuvânt, reflectă principiul unei evaluări complete și cuprinzătoare.