Chirilă critică ministrul Culturii: Arta nu se măsoară cu cifre

Advertisement

Advertisement

Deși este posibil să se standardizeze activitatea unor angajați din instituțiile culturale, precum bibliotecari, contabili sau specialiști în resurse umane, un ministru al Culturii ar trebui să fie conștient că munca artiștilor, în special a actorilor, nu poate fi cuantificată prin metode riguroase, precum pontajul sau analiza de date. În răspuns, Demeter András István a sugerat că aceste standarde pot fi adaptate și îmbunătățite, pot fi aplicate cu succes și rămân norme, sau pot fi abandonate dacă se dovedește ineficiente. Actorii Teatrului Național București vor organiza o demonstrație în fața teatrului marți.

Este greşit să pui pe aceeaşi linie profesii atât de diferite, precum cea a curatorilor de muzeu cu cea a actorilor, a muzicienilor cu cea a bibliotecarilor, sau a dansatorilor cu cea a managerilor culturali, folosind modele prestabilite care nu se aplică nimănui. Deși pontajul a fost întotdeauna reglementat de Codul Muncii, de la un ministru al Culturii te aştepţi să găsească soluţii adaptate particularităţilor meseriei de artist, nu să impună legi generale care nu au nicio legătură cu realitatea artistică.

Actorii ajung la teatru doar când au programate spectacole sau repetiții, fiindcă nu ar avea un motiv să vină acolo în alte situații.

Chirilă menționează și că există colegi care primesc salarii mai mari, în ciuda faptului că nu au aceeași implicare, beneficiind de un titlu de doctorat.

La Teatrul de Comedie, avem trei săli unde, ideal, s-ar putea repeta simultan trei spectacole. Din păcate, lipsa de fonduri ne împiedică să facem asta. În aceste condiții, dacă toate cele trei producții ar fi în repetiții în același timp, ce ar face actorii care nu sunt incluși în distribuții? Ar sta la teatru, în cabine sau birouri, așteptând următorul rol? Ar fi o modalitate absurdă de a-și dezvolta profesional, așteptând ore în șir. Orice măsură care ar încerca să demonstreze că unii actori muncesc mai mult decât alții este inutilă și ilogică, pentru că deja știm acest lucru. Mai mult, există situații în care colegi care au avut roluri mult mai puține decât mine, câștigă mai bine datorită unui doctorat, o situație care persistă de peste 15 ani. Prezența lor zilnică la teatru, fără a urca pe scenă, nu va schimba nimic, deoarece regizorii vor alege oricum alte distribuții.

Chirilă subliniază că discuția nu ar trebui să se concentreze pe salariile unor actori sau pe rezultatele unor concursuri, ci pe faptul că Ministerul Culturii pare să nu aibă o înțelegere clară a specificului și nevoilor acestei profesii, o situație frustrantă atât pentru el, cât și pentru comunitatea artistică.

Tudor Chirilă critică modul în care Andras Demeter, actualul director al Teatrului Național, gestionează procesul de selecție a managerilor. Acesta susține că, în ciuda eforturilor declarate de transparență, Demeter nu a reușit să organizeze un concurs în șapte luni, creând în același timp tensiuni prin impunerea unui criteriu controversat: minim zece ani de experiență într-o instituție de stat. Chirilă consideră că acest criteriu favorizează vechimea în detrimentul calității proiectelor de management și sugerează că ar putea indica o formă de favoritism. În plus, artistul nu se așteaptă la demisia ministrului Culturii, argumentând că traseul acestuia prin diverse instituții culturale demonstrează o lipsă de auto-reflecție și analiză critică.

Consider că Demeter András István nu va demisiona și nici nu cred că primarului Bolojan i se va cere să o facă. În contextul în care Marinescu și Predoiu fac parte din guvern, András pare a fi o figură acceptabilă. Totuși, după atâția ani în funcție, sunt convins că ministrul Culturii nu doar că nu are competențele necesare, dar nici nu urmărește obiective pozitive sau utile.

Nu am primit niciun text de la ministrul Demeter András István. Te rog să-mi furnizezi textul pe care dorești să-l parafrazez.

Ministerul Culturii a explicat că, începând din 2023, Curtea de Conturi a atras atenția asupra unei probleme, urmată de discuții până în 2025. Anul acesta, a fost creat un grup de lucru format din reprezentanți ai diverselor domenii artistice, care a elaborat un set de recomandări de auto-reglementare, numite „Instrucțiuni”, ca răspuns la o solicitare obligatorie din partea Curții de Conturi. Acum, aceste instrucțiuni vor fi testate timp de o lună, doar în instituțiile din subordinea Ministerului Culturii. După această perioadă, vor fi analizate rezultatele, iar în funcție de acestea, se va decide dacă instrucțiunile vor fi adoptate ca norme, vor fi îmbunătățite și apoi transformate în norme, sau vor fi abandonate dacă se dovedește că nu sunt eficiente.

Uneori, lucrurile nu ies așa cum ne așteptăm: o idee strălucitoare poate eșua în realitate, în timp ce una modestă se poate dovedi surprinzător de eficientă. Având în vedere că toate tentativele de a impune reguli de sus în jos au eșuat, am încercat o abordare diferită, propunând o auto-reglementare a domeniului, ținând cont de observațiile tale inițiale. Mă bucur că urmărești ce fac!