Plan ambițios și promisiune importantă de la noul premier al Franței

9 februarie 2026

După adoptarea cu succes a bugetului pentru 2026, prim-ministrul francez Sébastien Lecornu a prezentat viziunea sa pentru perioada rămasă a guvernării. El a reiterat, de asemenea, că nu are în plan să participe la cursa pentru președinție în 2027, conform POLITICO, conform News.ro.

Ministrul francez Lecornu a anunțat că 2026 va fi un an în care Franța se va concentra pe prioritățile majore, subliniind că nu se pot amâna deciziile importante până după alegerile prezidențiale.

În urma aprobării, în sfârșit, a bugetului pe 2026 săptămâna trecută, Lecornu se concentrează acum pe rezolvarea problemelor stringente care au fost amânate din cauza discuțiilor ample legate de finanțele naționale.

Ministrul francez al Tranziției Ecologice, Lecornu, a declarat recent că guvernul este pe punctul de a publica legea privind planificarea energetică, un document crucial care stabilește obiectivele energetice ale Franței pentru următorii 12 ani. Această lege, care ar fi trebuit să fie prezentată cu mult timp în urmă, a fost amânată considerabil, cu peste doi ani.

Conform anunțului lui Lecornu, un nou decret guvernamental, care ar urma să fie aprobat în curând, va oficializa planurile de construcție a șase reactoare nucleare suplimentare, cu posibilitatea extinderii la opt. De asemenea, documentul va stabili ca țintă ca până în 2030, electricitatea să reprezinte 60% din necesarul energetic al țării.

Guvernul a decis să modifice legislația privind planificarea strategică a armatei, ca urmare a unei majorări semnificative, de peste 6,5 miliarde de euro, a bugetului alocat apărării în anul 2026.

Noul ministru, Lecornu, are ca obiective principale ajustarea structurii de putere din guvern, precum și soluționarea problemelor legate de deficitul de medici și de accesul la locuințe. Guvernul a luat deja măsuri suplimentare pentru a preveni fraudele în sistemul de asistență medicală acordată imigranților aflați în situație ilegală, un sistem pe care partidul Rassemblement National, de extremă dreapta, dorește să-l elimine.

În contextul creșterii interesului pentru alegerile prezidențiale din Franța din 2027, ministrul Frédéric Lecornu a reiterat că nu are în plan să candideze. De asemenea, a menționat că va face o schimbare de componență în cabinet înainte de data de 22 februarie, momentul limită stabilit înainte de alegerile municipale. Se așteaptă ca ministrul Culturii, Rachida Dati, care este candidată la Primăria Parisului, să își depună demisia, alături de alți membri ai guvernului.

Sébastien Lecornu, un politician de 39 de ani cu vederi de dreapta, are un parcurs politic unic în Franța: a fost membru al tuturor guvernelor conduse de președintele Macron. După ce a părăsit partidul Les Républicains în 2017, s-a alăturat partidului Renaissance, fondat de Macron. De-a lungul timpului, a deținut diverse portofolii guvernamentale, de la tranziția ecologică și administrația locală, până la teritoriile de peste mări. Cu toate acestea, a devenit cel mai cunoscut în rolul de ministru al armatei, o poziție pe care a ocupat-o în perioada marcată de conflictul din Ucraina.

În septembrie 2025, Emmanuel Macron l-a desemnat pe Lecornu ca prim-ministru, înlocuindu-l pe Bayrou, a cărui guvern fusese înlăturat prin votul Adunării Naționale. Mandatul lui Lecornu a fost însă extrem de scurt, doar 26 de zile, stabilind un record negativ pentru cel mai scurt mandat de prim-ministru din istoria Franței. Cu toate acestea, el a continuat să îndeplinească atribuțiile de prim-ministru interimar până când, la scurt timp, Macron l-a reconfirmat în funcția de prim-ministru.

Guvernul francez, condus de premierul Sebastien Lecornu, a depășit o perioadă tensionată în Parlament și a reușit să aprobe, în final, bugetul de stat pentru 2026. Adoptarea a venit după ce ultimele tentative de a înlătura guvernul prin moțiuni de cenzură au fost respinse. Sprijinul acordat de socialiști a fost crucial pentru a permite promulgarea bugetului prin utilizarea articolului 49.3 din Constituție, o procedură care permite adoptarea fără dezbatere și vot.

Criza bugetară a paralizat politica franceză aproape doi ani, de la alegerile anticipate din 2024, care au lăsat parlamentul fără o majoritate clară. Situația financiară precară a țării a impus măsuri de austeritate, iar discuțiile aprinse pentru stabilirea bugetului au avut consecințe grave: doi premieri au fost înlocuiți, piețele financiare au fost zdruncinate, iar partenerii europeni ai Franței au exprimat îngrijorare.

În ciuda unei numiri controversate și confuze, în două etape, în luna octombrie, Lecornu a reușit să-și asigure susținerea parlamentarilor socialişti prin acordarea unor beneficii semnificative și bine calculate, fapt ce i-a întărit poziția.

Mai mulți politicieni importanți din anturajul președintelui Macron, printre care foștii premieri Edouard Philippe și Gabriel Attal, și-au arătat intenția de a candida la prezidențiale. Popularitatea ministrului Lecornu a crescut, de asemenea, în ultima perioadă. Cu toate acestea, dacă voturile din centrul politic nu se vor consolida într-un singur candidat, și nu se vor organiza alegeri primare, este dificil de prezis dacă un reprezentant al curentului politic principal va ajunge în turul al doilea al alegerilor, unde s-ar putea confrunta cu un candidat din extrema dreaptă, reprezentat de Jordan Bardella sau Marine Le Pen.