Actori în protest la Teatrul Național: Rolul nu se creează între două angajamente

Advertisement

Advertisement

Un număr semnificativ de actori de la teatrele bucureştene precum Nottara, Teatrul Mic, Bulandra, Teatrul de Comedie, Teatrul Dramaturgilor Români, Teatrul Masca și Odeon, alături de personalul tehnic și de producție de la Teatrul Național București, au organizat marți un protest în fața Naționalului. Aceștia își exprimau nemulțumirea față de implementarea unui program pilot al Ministerului Culturii care impune raportarea zilnică a orelor lucrate.

Implementarea programului-pilot a fost comunicată oficial prin intermediul Circulariei nr. 766 din 3 februarie 2026, care stabilește reguli uniforme și metode de înregistrare a orelor de muncă pentru angajații din instituțiile publice dedicate spectacolelor și concertelor.

Actorii sunt nemulțumiți de o nouă circulară care, în opinia lor, standardizează și birocratizează procesul creativ din domeniul artistic. Aceasta impune raportarea zilnică, în detaliu, a activităților desfășurate în timpul programului de lucru.

Monica Davidescu, liderul Sindicatului Unit al TNB, a explicat că protestul de la Teatrul Naţional a avut ca scop să atragă atenția asupra obligației de a efectua pontaje, considerând aceste reguli lipsite de sens și nejustificate.

Actorii și echipa de scenă nu își încheie munca odată cu programul de lucru obișnuit; pregătirea și interpretarea unui rol pot dura luni de zile, iar după ce rolul este asumat, acesta continuă să evolueze pe parcursul multor reprezentații. Longevitatea unor spectacole, ajungând chiar la sute de reprezentații, se datorează faptului că artiștii aduc constant elemente noi, rezultate din reflecție, căutare și descoperire, procese care se hrănesc din experiențele de viață, nu doar din exerciții vocale. Actorii investesc în pregătirea fizică și mentală, prin diverse activități precum înot, gimnastică sau yoga, însă lipsa spațiilor adecvate în teatre face ca aceste practici să fie dificile. Monica Davidescu speră ca protestele actuale să conștientizeze autoritățile cu privire la inechitatea și imposibilitatea aplicării normelor existente.

Conform spuselor ei, și Curtea de Conturi a constatat că activitatea actorilor nu poate fi evaluată numeric, sugerând că pentru cei care activează în domeniul cultural ar trebui găsite soluții pentru un program de lucru mai adaptabil.

Monica Davidescu a menționat că, deși Curtea de Conturi a sugerat că munca din domeniul cultural este greu de evaluat și ar trebui să beneficieze de un program de lucru adaptabil, realitatea este alta: angajații sunt obligați să stea la stat opt ore pe zi, indiferent dacă au sau nu repetiții.

Diana Dumbravă, liderul Sindicatului Actorilor din Teatrul Național București, a explicat că protestul a fost declanșat de o circulară recent emisă de Ministerul Culturii. Această circulară, care urmează să devină obligatorie în scurt timp, impune ca actorii să lucreze un număr maxim de opt ore pe zi.

Diana Dumbravă a subliniat că programul de lucru al artiștilor a fost întotdeauna flexibil, adaptat particularităților profesiei lor. Acum, însă, sunt nevoiți să completeze rapoarte, să petreacă mult timp la teatru și să justifice chiar și timpul dedicat studiului textelor, repetițiilor și exercițiilor vocale, pe lângă programul obișnuit de spectacole. Această situație, consideră ea, este inechitabilă și îi transformă pe artiști în funcționari, diminuându-le creativitatea. Criticile Curții de Conturi și impunerea unui program fix de opt ore pe zi de către ministru sunt, în opinia sa, complet nejustificate.

Ilinca Goia, o altă actriță, a criticat inițiativa ministerului, sugerând că aceasta ar putea duce la o situație în care artiștii ar deveni dependenți și controlați de propriile lor opere.

Ilinca Goia a declarat pentru AGERPRES că este esențial să perseverăm și să ne servim de toate mijloacele legale și expertiza de care dispunem.

Actrița Ioana Calotă, de la Teatrul Nottara, și-a exprimat solidaritatea cu actorii de la Teatrul Național din București, subliniind că este inechitabil să se aplice aceleași metode de control al prezenței la locul de muncă în teatrul, o activitate creativă, ca în cazul unei fabrici.

Ioana Calotă a subliniat importanța solidarității dintre colegi, afirmând că suntem toți parte din aceeași comunitate. Ea a explicat că protestează împotriva programului de lucru rigid, de opt ore, fără a critica uzina în sine, ci pentru că nu acceptă ideea că munca creativă ar trebui controlată și evaluată într-un mod atât de restrictiv. În contextul vremurilor dificile prin care trecem, este esențial să ne facem auzită vocea și să nu ne lăsăm pasivi, ci să ne implicăm activ în a ne apăra drepturile.

Regizorul Alexander Hausvater, prezent la protest, a criticat dur circulara Ministerului Culturii, considerând-o absurdă și subliniind că profesia de actor se bazează pe creativitate.

Conform lui Hausvater, creativitatea unui actor se manifestă în modul în care interpretează un rol în afara repetițiilor, adăugând elemente personale și reflectând asupra personajului. El consideră că ideea că procesul creativ este limitat de un anumit număr de ore este o dovadă a unei lipse de înțelegere profundă a artei actorale, o ignoranță pe care o observă și la cei care nu frecventează teatrul. Hausvater susține că, la fel ca actorii, și politicienii ar trebui să demonstreze un nivel de cultură generală înainte de a ocupa o funcție, pentru a înțelege și aprecia discuțiile pe teme culturale.

Conform actriței Ana Ciontea, toți actorii aspiră să lucreze, să primească roluri și să se afirme pe scenă, însă noua circulară pune în pericol statutul lor profesional și caracteristicile unice ale acestei meserii.

Ana Ciontea a explicat pentru AGERPRES că munca lor depășește cu mult cele opt ore obișnuite, mai ales în perioada de pregătire pentru premieră, și că pasiunea pentru profesie îi implică constant. A subliniat că este nevoie de aptitudini speciale, talent, chemare și creativitate, deoarece procesul artistic nu se măsoară strict în timp – o oră de creație intensă poate echivala cu mult mai mult decât o oră obișnuită.

Ioan Andrei Ionescu, un actor, a sugerat ministrului Culturii, Andras Istvan Demeter, care participa la proteste, ca artistul român să fie plasat într-un fel de detenție în instituții publice, ca o soluție de compromis bazată pe o legislație deficitară.

Într-o intervenție vehementă în fața ministrului Culturii, Ioan Andrei Ionescu a exprimat îngrijorarea profundă a actorilor bucureșteni cu privire la propunerea legislativă în discuție. Acesta a solicitat o analiză amănunțită a impactului acestei propuneri în contextul legislației europene, avertizând că implementarea grăbită ar putea duce la consecințe nedorite, asemănătoare unor situații de criză sau de experimentare pe oameni. Ionescu a sugerat ministrului să reconsidere propunerea, să efectueze un studiu de piață legislativă riguros și să inițieze un dialog constructiv cu reprezentanții reali ai comunității artistice românești înainte de a lua o decizie finală.

Andras Istvan Demeter, ministrul Culturii, s-a întâlnit cu artiștii aflați în protest, încercând să le prezinte detaliile programului respectiv. Ulterior, a anunțat că renunță la ideea de a impune rapoarte zilnice privind timpul de muncă în instituțiile culturale, promițând că se vor găsi alte modalități de a aborda această problemă, care rămâne deschisă.

În timpul demonstrației, actorii au scandat în repetate rânduri cererea de demisie.