Responsabilitate împărțită: Grecia admite că nu doar România poartă vina pentru incidentul cu fanii PAOK

Advertisement

Advertisement

În mod neobișnuit, presa greacă a recunoscut că România nu este singura vinovată pentru accidentul tragic în care au murit șapte fani ai echipei PAOK. Dincolo de starea proastă a șoselei, investigațiile au relevat și alți factori importanți, cum ar fi modul de condus nesăbuit, vremea nefavorabilă și consumul de alcool și droguri de către șofer. Această recunoaștere vine într-un moment în care Grecia însăși se confruntă cu probleme similare legate de siguranța rutieră.

Impresia generală, alimentată de reportajele televizate pline de emoție, este că statul român poartă vina principală pentru decesul tragic al celor șapte fani ai echipei PAOK. Majoritatea relatărilor sugerează că starea proastă a drumului a fost factorul decisiv care a dus la această pierdere nejustificată de vieți tinere.

Clubul PAOK a anunțat că va intenta procese împotriva tuturor celor responsabili, ca răspuns la incidentele tragice petrecute în România. Această decizie reprezintă o măsură extremă luată de club pentru a căuta dreptate și a trage la răspundere persoanele implicate în evenimentele care au avut loc.

Înregistrările video de la alte autovehicule au relevat că, dincolo de starea proastă a drumului, au existat și alte aspecte îngrijorătoare. În mod inexplicabil, vehiculul grec a efectuat manevre de slalom și depășiri riscante pe o suprafață alunecoasă, într-o zonă aglomerată, conform Kathimerini, conform Rador Radio România.

Autoritățile române au efectuat toate verificările necesare, inclusiv un control al șoferului implicat, care a relevat prezența alcoolului și a drogurilor în sânge. În ciuda acestor constatări, mass-media greacă a ales să nu le menționeze sau să le reducă importanța, lăsând impresia că România ar fi responsabilă pentru tragica pierdere a celor șapte suporteri.

S-au vehiculat și speculații conform cărora dezvăluirea rapidă a cazului drogurilor ar fi fost o tentativă de a masca problemele legate de infrastructura rutieră deficitară. Mai mult, s-a criticat faptul că România, cu rețeaua sa de drumuri în această stare, nu ar fi trebuit să fie admisă în Uniunea Europeană.

Nu este corect să aruncăm responsabilitatea exclusiv asupra românilor pentru această tragedie. Chiar și state europene mult mai dezvoltate se confruntă cu infrastructură rutieră deficitară, inclusiv drumuri considerate de standard internațional care, în realitate, lasă de dorit.

Aspectul jalnic al acestui drum m-a făcut să mă gândesc la starea proastă a porțiunii de autostradă A1/E75, care unește Salonicul de granița cu Macedonia de Nord și reprezintă o rută vitală între Grecia și Europa Centrală. Deși este parte a celebrului „Coridorul 10” paneuropean, în Grecia drumul nu are nimic în comun cu o șosea modernă, spre deosebire de cum arată în Macedonia de Nord, Serbia sau Slovenia. Se pare că, la fel ca și România, și Grecia are un drum care poate fi numit, fără exagerare, „drum al morții”.

În ultimii ani, un tronson de 40 de kilometri de drum, între Nea Malgara și Evzoni, a fost scena a numeroase accidente, soldate cu 50 de decese și 117 de răniți, fiind adesea etichetat de presă ca fiind unul dintre cele mai periculoase drumuri din Europa. După pierderea tragică a șapte de vieți, Grecia a fost profund îndurerată, dar este important să recunoaștem și solidaritatea extraordinară a prietenilor noștri români, care ne-au sprijinit în momentele grele. Trebuie să fim conștienți că o astfel de tragedie ar putea avea loc și pe drumurile noastre, cu potențiale victime române. Detaliile complete vor fi cunoscute odată cu finalizarea raportului investigației.