România în declin sub conducerea Bolojan: Corupție endemică și democrație fragilă

Conform raportului Transparency International din 2025, corupția este o problemă în creștere la nivel mondial, afectând chiar și țările cu sisteme democratice bine stabilite. România, sub conducerea actuală, a înregistrat un scor de 45 de puncte în Indicele de Percepție a Corupției, retrogradându-se în clasament și indicând o situație îngrijorătoare. Această tendință, confirmată și de raportul internațional, a determinat președintele Nicușor Dan să plaseze combaterea corupției în centrul strategiei naționale de securitate.

În indicele de performanță democratică IPC din 2025, România a înregistrat un punctaj de 45, fiind cu două puncte sub media înregistrată de țările considerate democrații fragile.

Conform unui raport Transparency International, performanța țărilor în lupta anticorupție a înregistrat o scădere semnificativă la nivel global, numărul statelor cu rezultate foarte bune (peste 80 de puncte) diminuându-se considerabil față de acum zece ani. În Europa, eforturile anticorupție au ajuns într-un punct mort, media Uniunii Europene menținându-se constantă în jurul valorii de 62 de puncte. România se află și ea într-o situație similară, cu un scor de 45 de puncte în 2025, fără îmbunătățiri notabile față de 2012. Această stagnare plasează țara noastră printre ultimele trei state din UE, alături de Bulgaria și Ungaria, cu rezultate comparabile.

Deși majoritatea țărilor au avut rezultate relativ stabile, unele au înregistrat fluctuații notabile în scorurile lor. Grecia a înregistrat o creștere considerabilă, cu 14 puncte mai mult față de 2012, în timp ce Estonia a avansat cu 11 puncte în același interval. În contrast, Ungaria și Polonia au suferit scăderi, Ungaria pierzând 15 puncte față de 2012, iar Polonia 10 puncte începând cu 2015.

Indicele de Percepție a Corupției evaluează modul în care este văzută corupția în administrația publică din 182 de țări și teritorii, folosind informații colectate din 13 surse diferite. Țările sunt clasate pe baza unui sistem de punctaj, de la 0 la 100, unde un scor mic indică un nivel ridicat de corupție, iar un scor mare, o lipsă a acesteia. Țările cu sisteme democratice bine stabilite au, în general, un scor de 71, iar niciuna dintre ele nu se situează sub 50 de puncte. În schimb, democrațiile mai puțin consolidate înregistrează un scor mediu de 47. România a obținut un scor de 45 în ediția 2025 a acestui indice.

Conform studiului Transparency International, progresele constante în lupta împotriva corupției, măsurate prin indicele PCI, sunt rezultatul unor eforturi de reformă continue, al unor instituții puternice și al unui acord politic larg pentru o administrație transparentă și onestă. În contrast, performanțele slabe sau scăderile în acest indice indică adesea slăbirea mecanismelor de control democratic, implicarea politică în justiție, influențe nedorite asupra deciziilor politice și lipsa de siguranță pentru organizațiile și activiștii civici.

Corupția are efecte negative extinse asupra societății, afectând în mod deosebit patru domenii esențiale: sistemul judiciar și respectarea legii, democrația și integritatea politică, implicarea cetățenilor și libertatea presei, precum și accesul la serviciile oferite de stat. Organizația menționează că, în toate aceste zone, practicile corupte nu doar că risipesc bani și ignoră regulile, ci și accentuează inegalitățile de putere și slăbesc încrederea oamenilor în instituții.

În contextul actual, complex și dificil, marcat de război, instabilitate geopolitică, diviziuni sociale și o creștere a extremismului, Europa are nevoie urgentă de lideri competenți și de organizații independente, solide, care să protejeze valorile etice și binele comun.

Uniunea Europeană a introdus, în decembrie 2025, o primă lege comună pentru combaterea corupției, care urmărește să alinieze legislațiile penale din toate țările membre și să promoveze o atitudine fermă împotriva corupției. Conform Transparency International, implementarea acestei directive reprezintă o oportunitate excelentă pentru România de a stabili ținte și măsuri de reformă îndrăznețe, în special în ceea ce privește integritatea funcționarilor publici și reformele anticorupție. O astfel de abordare ar putea duce la o îmbunătățire semnificativă a poziției României în Indicele de Percepție a Corupției, atingând un scor de cel puțin 50 de puncte până în 2030.

Organizația menționează că stabilirea unui scop atât de îndrăzneț ar putea fi posibilă prin colaborarea cu organizațiile neguvernamentale și prin alinierea la planuri și strategii existente.

Planul național de combatere a corupției pentru perioada 2026-2030 reprezintă baza pentru a ghida și organiza măsurile menite să promoveze integritatea.

Pentru a spori încrederea populației în instituțiile statului și în modul în care România este condusă, planul național de apărare stabilește ca o prioritate lupta împotriva corupției.

Este esențial să se modernizeze și să se armonizeze legislația privind integritatea, eliminând ambiguitățile și lipsurile actuale. Astfel, autoritățile vor putea lupta mai bine împotriva corupției și vor acționa în interesul public.

Organizația Transparency International România subliniază încă o dată necesitatea unei colaborări strânse și eficiente între toate componentele societății – universități, autorități, politicieni, sectorul privat și organizațiile non-guvernamentale.

Pentru ca eforturile de combatere a corupției să fie eficiente și durabile, este crucial ca acestea să se bazeze pe colaborare sinceră și imparțială, evitând diviziunile și interesele personale care pot fragmenta societatea. Transparency International subliniază importanța dialogului constructiv și a analizelor obiective, fundamentale pentru a transforma lupta anticorupție într-o prioritate pentru toți. De asemenea, este esențială consolidarea instituțiilor specializate în combaterea corupției, protejându-le de presiuni politice și asigurând o separare clară a puterilor în stat. România a experimentat recent o perioadă în care statul de drept a fost slăbit, ceea ce a erodat încrederea publicului în instituțiile statului.

Organizația subliniază importanța consolidării instituționale în lupta anticorupție, prin numirea conducerii ANI, stabilizarea DNA, oferirea de mai multe responsabilități agenției ANABI, modernizarea ONPCI și îmbunătățirea investigațiilor penale anticorupție, astfel încât acestea să fie eficiente în instanță și să conducă la soluționări pe termen lung.

Conform Transparency International, deciziile recente ale instanțelor în cazuri vechi sunt rezultatul unei combinații de factori: legislație inconsistentă și de calitate slabă, dar și faptul că lipsa unei anchete penale riguroase, care să corespundă așteptărilor publice generate de acuzații mediatizate, a fost sancționată de judecători.

Scăderea numărului de cazuri respinse din faza de urmărire penală și a achitărilor în instanță sugerează că investigațiile penale devin mai bine realizate, atât din punct de vedere legal, cât și în ceea ce privește dovezile adunate. Este esențial să menținem această tendință pozitivă pentru a restabili încrederea publicului în lupta împotriva corupției.

Implementarea unor legi care să asigure publicarea detaliată a bunurilor și a intereselor financiare ale funcționarilor, decizie luată de Curtea Constituțională.

Stabilirea precisă a momentului în care se consideră săvârșite infracțiunile de luare și dare de mită, pentru a evita interpretări contradictorii care ar putea submina eficiența aplicării legii în aceste cazuri.

Pentru a asigura mai multă claritate și imparțialitate în activitatea administrației publice, a fost adoptat un nou cod de procedură administrativă. De asemenea, în toate achizițiile publice care depășesc valoarea de un milion de lei, este acum obligatoriu să se utilizeze pacte de integritate.

Pentru a combate mai eficient corupția, se propune responsabilizarea mai mare a instituțiilor care descoperă posibile cazuri de corupție și nu le sesizează autoritățile competente, prin pedepsirea mai severă a celor care ascund astfel de fapte. De asemenea, se va pune în aplicare o strategie națională pentru combaterea spălării banilor și se vor integra diverse baze de date relevante.

Pentru a consolida încrederea publicului și a partenerilor internaționali în capacitatea României de a asigura o administrație publică onestă, este esențial să combatem răspândirea informațiilor false despre sistemul judiciar și să prevenim utilizarea politică a luptei anticorupție. Această instrumentalizare, prin aplicarea unor standarde diferite în funcție de cei implicați și de afilierea lor politică, generează un câștig politic pe termen scurt, dar erodează încrederea externă și afectează capacitatea de negociere și credibilitatea economică a țării. Transparency International subliniază că o luptă eficientă, credibilă și sustenabilă împotriva corupției necesită o abordare corectă și transparentă din partea tuturor actorilor din societate.