Șansele Ungariei de a anula interdicția europeană asupra gazelor rusești

Advertisement

Advertisement

Uniunea Europeană a decis să oprească complet importul de gaze naturale din Rusia până în 2027. Ungaria contestă această decizie în fața Curții de Justiție a UE, iar conform unor analiști juridici, țara ar putea obține câștig de cauză.

Deși majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat un regulament care stabilește încetarea importurilor de gaze naturale rusești până în 2027, Ungaria și Slovacia au exprimat dezacord, votând împotriva acestei măsuri. Cu toate acestea, votul lor nu a împiedicat adoptarea regulamentului.

Deși caută alternative, Ungaria și Slovacia rămân dependente de gazul natural rusesc, ambele țări importând cantități considerabile din această sursă.

În urma aprobării restricțiilor, reprezentanții guvernamentali din ambele state au anunțat că vor contesta decizia în instanță.

Guvernul ungar, condus de Viktor Orban, a contestat în instanță interdicția impusă de Uniunea Europeană, adresându-se Curții Europene de Justiție. Oficialii maghiari susțin că decizia UE a încălcat tratatele fondatoare ale blocului comunitar.

Conform ministrului de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, decizia a fost luată pe baza a trei motive principale.

O interdicție reprezintă, în esență, o măsură penalizatoare și poate fi instituită exclusiv cu acordul tuturor părților implicate.

Fiecare stat membru are dreptul să decidă singur ce tipuri de resurse energetice va folosi, fără a fi constrâns de politicile Uniunii Europene.

Politica Uniunii Europene ar putea compromite furnizarea de energie a Ungariei.

Budapesta are o istorie de confruntări legale cu Uniunea Europeană, fiind deja implicată în numeroase procese intentate împotriva diferitelor instituții europene, o duzină dintre acestea aflându-se în prezent pe rolul Curții de Justiție a UE.

În ciuda faptului că Curtea Europeană a pronunțat numeroase decizii defavorabile pentru Ungaria în trecut, anumiți specialiști în drept consideră că situația actuală ar putea avea o evoluție distinctă.

Conform lui Viktor Szep, un expert în dreptul european de la Universitatea din Groningen, Ungaria are motive să creadă că va avea succes în această acțiune legală, având în vedere aspectele juridice implicate.

Se pune o problemă crucială, deși pare una de ordin tehnic: restricțiile impuse vânzării gazelor rusești sunt ele o decizie pur economică, luată pe baza unor criterii de piață, sau reprezintă, de fapt, o măsură politică, mascată sub aparența unei acțiuni comerciale?

Este crucială această abordare deoarece reglementările Uniunii Europene impun unanimitate pentru a aproba sancțiuni. Prin clasificarea interdicției de gaze ca o măsură de politică comercială, Comisia Europeană a putut să o adopte cu votul a cel puțin 15 state membre (reprezentând 65% din populația UE), ocolind astfel dezacordul exprimat de Ungaria și Slovacia.

Conform lui Szep, decizia Uniunii Europene de a impune sancțiuni, inclusiv cele îndreptate către Rusia, Venezuela sau Iran, prin simpla majoritate, a abandonat o tradiție consolidată, conform căreia astfel de măsuri trebuiau aprobate de toți statele membre.

A fost greu să susțină poziția Comisiei, având în vedere că toate deciziile fuseseră luate cu votul unanim al membrilor.

De ce a existat o abordare distinctă în ceea ce privește această restricție?

O deosebire importantă se referă la cât timp se intenționează să fie aplicate aceste măsuri.

Conform Agatei Loskot-Strachota, expertă în politici energetice de la Centrul pentru Studii Estice din Varșovia, sancțiunile reprezintă instrumente concepute pentru a fi aplicate pe o perioadă limitată, fiind gândite să fie ridicate odată ce situația care le-a determinat nu mai există, a explicat ea într-un interviu pentru DW.

Conform declarațiilor comisarului european Dan Jorgensen, interzicerea importului de gaze rusești are ca scop o transformare radicală a modului în care Uniunea Europeană își asigură resursele energetice, o schimbare care va persista chiar și după încheierea conflictului, afirmând că UE nu va mai achiziționa gaze din Rusia.

Conform lui Lukas Schaupp, expert în drept european, Comisia Europeană ar putea beneficia de o susținere mai puternică dacă ar sublinia importanța unei abordări coerente în toate politicile sale. Interdicția în discuție, conform explicației sale, se încadrează perfect în strategia existentă a UE de sancțiuni și poate fi considerată un pas natural în cadrul politicii comerciale externe a blocului comunitar.

Conform declarațiilor comisarului Jorgensen, interdicția este perfect legală și indispensabilă pentru a opri presiunile energetice exercitate de Rusia asupra statelor membre ale Uniunii Europene. El a subliniat că implementarea acesteia este obligatorie pentru toate cele 27 de țări, fără excepții, chiar și pentru cele care inițial au fost împotrivă.

Se pare că, conform unor analiști, Uniunea Europeană ar fi acționat intenționat pentru a preveni ca vreun stat membru să refuze aplicarea embargoului.

Conform lui Loskot-Strachota, deciziile politice nu mai pot fi amânate în așteptarea unui consens general, deoarece obținerea unanimității este un proces dificil. Europa are nevoie de o acțiune mai rapidă și mai eficientă pentru a-și atinge țintele, ținte stabilite de un grup larg de state, din care Ungaria, din nefericire, nu face parte.

În ciuda războiului din Ucraina, premierul ungar Viktor Orban a păstrat o relație apropiată cu Vladimir Putin, opunându-se în mod repetat și încetinind eforturile Uniunii Europene de a impune sancțiuni și presiuni asupra Rusiei.

Conform lui Loskot-Strachota, scopul Uniunii Europene a fost să evite o astfel de situație. Ea consideră că noul regulament reprezintă un instrument prin care UE poate reduce capacitatea Rusiei de a folosi tactici de divizare și manipulare.

Curtea Europeană de Justiție poate dura ani de zile până când ajunge la o decizie finală. Chiar dacă, în cele din urmă, Curtea ar da dreptate Ungariei, acest lucru nu ar garanta neapărat anularea interdicției privind gazele în realitate.

Conform lui Schaupp, pentru DW, Curtea Europeană de Justiție a susținut frecvent, mai ales când era vorba de investiții sigure, că, deși o lege poate fi declarată neconstituțională, impactul ei economic nu ar trebui șters imediat, pentru a preveni destabilizarea economiei.

Înainte de luarea deciziei finale, țările membre și firmele au acționat deja pentru a reduce sau elimina dependența de gazul provenit din Rusia, prin diverse metode, cum ar fi dezvoltarea de noi rețele de transport și încheierea de acorduri cu alți furnizori.

Până în 2027, toate țările din Uniunea Europeană, printre care și Ungaria și Slovacia, vor trebui să renunțe definitiv la achiziționarea de gaze naturale din Rusia, conform regulilor actuale.