Speculații false despre viața personală a lui Nicușor Dan, infirmate de procuror

Afirmațiile conform cărora doi dintre candidații la funcțiile de conducere din principalele parcheturi ar avea legături cu localitatea de origine a partenerei primarului Bucureștiului, Mirabela Grădinaru, au fost demontate de procurorul general adjunct.

Înaintea și după anunțarea oficială a candidaților pentru conducerea principalelor direcții de parchet, au apărut zvonuri publice despre o posibilă relație de rudenie între Mirabela Grădinaru, partenera primarului Nicușor Dan, și unii dintre procurorii importanți din sistem, precum și despre legături de rudenie între unii dintre acești procurori.

Printre magistrații care au intrat în atenția anchetatorilor se află și Nicolae Solomon, ocupând funcția de procuror general adjunct și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Unele publicații au sugerat că procurorul Solomon ar putea avea legături personale, bazate pe originea sa din Vaslui, cu Mirabela Grădinaru, partenera primarului Nicușor Dan, și că ar fi fost nașul de cununie al Cristinei Chiriac, șefa DNA Iași.

Procurorul Nicolae Solomon a infirmat informațiile apărute în presă, precizând pentru Mediafax că nu o cunoaște pe Mirabela Gradinaru și că nu are nicio legătură de rudenie sau nașie cu Andreea Chiriac.

Un număr considerabil de 19 procurori cu experiență și funcții importante și-au depus ieri candidațiile pentru a ocupa pozițiile de conducere în cadrul celor mai importante instituții de parchet din țară, respectiv Direcția Națională Anticorupție, Parchetul General și Direcția de Investigare a Criminalității Economice, Organizația Criminală și Terorismul.

Două persoane și-au arătat interesul pentru funcția de Procuror General al României: Cristina Chiriac, șefa Direcției Naționale Anticorupție din Iași, și Bogdan Pîrlog, procuror militar. Amândoi au depus deja documentele necesare pentru a candida la această poziție importantă.

Deși funcția de procuror general adjunct devine vacantă pe 29 iunie 2026, Nicolae Solomon, actualul ocupant al acestei poziții, nu a aplicat pentru a participa la concursul organizat de Ministerul Justiției pentru a o prelua.

Conform Mediafax, Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar la Tribunalul Militar București, a depus, în ultimul moment, candidatura pentru funcțiile de conducere din cadrul Parchetului General și DIICOT.

În mod remarcabil, Pîrlog este singurul dintre procurori care și-a depus candidatura pentru conducerea a două unități de parchet distincte în același timp.

La consultările organizate de premierul Ilie Bolojan la Guvern, cu scopul de a analiza și revizui legislația din justiție, a fost prezent și Bogdan Pîrlog, procuror și președintele Asociației „Inițiativa pentru Justiție”. Remarcabil este faptul că, în ciuda importanței discuțiilor, Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție nu au fost invitate la aceste reuniuni.

În ianuarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat o sancțiune mai veche, din iunie 2025, aplicată lui Pîrlog de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Această sancțiune constă într-o reducere de 10% a salariului său, valabilă timp de trei luni, ca urmare a nerespectării unei instrucțiuni primite de la un procuror superior.

Decizia luată de Pîrlog în ianuarie este irevocabilă, fiind precedată de alte 19 măsuri disciplinare.

Conform Curții Supreme, sancțiunile disciplinare au fost aplicate deoarece procurorul în cauză a dat o directivă contrară ordinului emis de superiorul său ierarhic, Procurorul general al Parchetului militar, încălcând astfel regulile administrative, structura ierarhică a parchetelor și obligația de a respecta actele administrative în vigoare.

În prezent, legislația nu specifică faptul că absența sancțiunilor disciplinare este un criteriu obligatoriu pentru a fi numit șef într-un parchet important. Totuși, dacă un procuror care a fost deja sancționat disciplinar ar fi propus de ministrul Justiției pentru o poziție de conducere, ar fi necesar să obțină un aviz consultativ de la Secția de Procurori din Consiliul Superior al Magistraturii – aceeași secție care i-a aplicat sancțiunea inițială.

În mod surprinzător, în cazul altor roluri de conducere din cadrul parchetelor, legea 303/2022 stipulează clar că o condiție esențială pentru a ocupa aceste poziții este absența unor sancțiuni disciplinare anterioare.

Numirea procurorilor în funcții de conducere, altele decât cele specificate în lege, în cadrul unor instituții cheie precum Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, se realizează pentru o perioadă de trei ani. Această perioadă poate fi prelungită o singură dată, în condiții similare, prin decizia Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Propunerea de numire vine din partea procurorului general, a șefului DNA sau a șefului DIICOT, în funcție de instituția în care urmează să fie numit procurorul, și este făcută cu avizul favorabil al șefului secției din cadrul instituției respective.

Pentru a ocupa funcții de conducere, procurorii trebuie să îndeplinească două condiții principale: să nu fi fost trași la răspundere disciplinară în ultimii trei ani (cu excepția situațiilor în care sancțiunea a fost anulată) și să aibă o experiență profesională de cel puțin 12 ani ca procuror sau judecător. De asemenea, regulile stabilite în articolele 128, alineatul 2, și 144, alineatele 2-4, se aplică și în acest caz.

Bogdan Pîrlog, unul dintre cei implicați în ancheta legată de evenimentele din 10 august, este și procurorul care a avut o discuție cu primarul Nicușor Dan la Cotroceni, în care s-au abordat subiecte legate de grupările informale din sistemul judiciar.

Conform unor documente, Bogdan Pîrlog a fost concediat și din Afganistan, la cererea șefului misiunii EUPOL din Kabul de la acea vreme. Acesta, Karl Akhe Roghe, a solicitat insistent autorităților române să-l readucă pe Pîrlog în țară, preferabil cât mai urgent, printr-o notă oficială detaliată.