Zegrean: CCR ezită să ofere răspunsuri și impactul unei decizii a Curții Europene

11 februarie 2026

Conform lui Augustin Zegrean, fostul șef al CCR, Curtea Constituțională nu are obligația legală de a solicita avizul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Totuși, dacă decide să o facă în cazul pensiilor magistraților, ar putea întârzia semnificativ rezolvarea problemei, posibil chiar până la doi ani.

În urma solicitării venite din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a rugat CCR să apeleze la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a lămuri normele europene referitoare la reforma sistemului de pensii pentru judecători și procurori, președintele CCR, Daniel Iosif Zegrean, subliniază că decizia de a sesiza sau nu CJUE revine în totalitate Curții Constituționale, care are libertatea de a decide dacă va utiliza sau nu această procedură.

Conform lui Augustin Zegrean, instanța ar fi trebuit să analizeze problema în ședință generală, însă nu este obligatorie sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene – este o decizie pe care o pot lua sau nu, după cum consideră. El a accentuat faptul că o astfel de acțiune este pur opțională.

Având în vedere că este un instrument folosit cu mare reținere, fostul președinte al Curții Constituționale a menționat că a existat un singur caz în care CCR a inițiat o astfel de procedură. Acesta a vizat o situație în care o pereche a solicitat recunoașterea căsătoriei lor, dar procesul a întâmpinat întârzieri repetate în instanțe, referindu-se astfel la dosarul privind căsătoriile între persoane de același sex.

Fostul magistrat a subliniat că, din experiență, deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene pot întârzia considerabil. A exemplificat cu o situație anterioară în care România a așteptat aproximativ doi ani pentru un răspuns din partea Curții, un răspuns care, în cele din urmă, nu a fost satisfăcător pentru nimeni.

Conform lui Zegrean, procesul de analiză a pensiilor magistraților, în cazul în care Curtea Constituțională ar primi un dosar pe această temă, ar putea dura o perioadă similară cu cea constatată în instanțele de drept comun. Acesta a menționat că răspunsurile de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în instanțele obișnuite se obțin, în general, în aproximativ doi ani, timp în care dosarul este suspendat. Un proces similar de suspendare ar avea loc și la Curtea Constituțională până la primirea răspunsului necesar.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a exprimat nemulțumire față de tergiversările în rezolvarea problemei pensiilor pentru magistrați. Acesta a sugerat că judecătorii constituționali par să evite luarea unei decizii ferme, manifestând o reticență care, în opinia sa, denotă o lipsă de curaj în a-și asuma responsabilitatea pentru soluțiile adoptate.

Zegrean a observat că anumite manevre procedurale folosite la Curtea Constituțională seamănă cu cele întâlnite în mod obișnuit în instanțele de judecată, subliniind că, în aceste cazuri, avocații pot utiliza legal astfel de tactici pentru a întârzia procesele.

Zegrean a subliniat că durata proceselor în România este alarmant de lungă, sugerând că, în prezent, chiar și un proces de trei ani este considerat relativ scurt, reflectând o problemă structurală în modul în care funcționează justiția.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a exprimat îngrijorări cu privire la funcționarea internă a instituției, subliniind o acumulare semnificativă de dosare restante. Acesta a menționat că există cazuri care așteaptă să fie analizate de peste cinci ani.

Conform lui Zegrean, situația nu este una temporară sau izolată, ci indică o problemă fundamentală în sistem. El a menționat că există un număr considerabil de peste 14.000 de dosare care așteaptă să fie analizate.