Atacuri demne de țări bananiere: Ministrul Pîslaru și derapajul la adresa justiției

12 februarie 2026

Reacția ministrului Dragoș Pîslaru la amânarea deciziei CCR privind pensiile magistraților a fost extrem de dură și neobișnuită. Într-o postare vehementă, a criticat acțiunea Curții Constituționale, sugerând că ar fi vorba de o manevră intenționată. A afirmat, fără a prezenta dovezi, că sistemul judiciar generează pierderi financiare semnificative pentru țară și a insinuat că judecătorii CCR ar evita să își asume responsabilitatea din teama de a-și pierde beneficiile. A încheiat cu un ton dramatic, afirmând că această situație reprezintă un pas înapoi pentru idealul unei justiții corecte și transparente.

Un membru al guvernului a lansat o campanie de denigrare a judecătorilor, prezentându-i într-o lumină negativă, similară cu modul în care erau demonizați oamenii în perioada stalinistă. Această atitudine ostilă față de justiție este incompatibilă cu valorile democratice europene și nu se regăsește în țările occidentale cu sisteme democratice bine stabilite.

Este profund îngrijorător când un ministru pune la îndoială drepturile judecătorilor, considerate avantaje în loc de garanții legale, și denigrează modul în care Curtea Supremă își îndeplinește rolul fundamental, prevăzut de Constituție și lege.

Acuzarea generală a justiției de nedreptate și corupție, doar pentru că nu se aliniază cu dorințele abuzive ale puterii executive privind statutul judecătorilor, denotă o tendință spre autoritarism, încercând să controleze justiția în funcție de interesele și ordinele politice. Practic, este o amenințare: „Dacă nu sunteți de acord să acoperiți risipa noastră cauzată de o administrare proastă, vă vom ataca pe voi, magistrați.”

În loc să critice sistemul judiciar pentru pierderile de fonduri europene, ar fi mai util ca cei din guvern să ofere publicului o imagine clară asupra sumelor pierdute de România. Aceste pierderi includ cele cauzate de scandalul microbuzelor școlare, dar și alte probleme identificate în rapoartele de audit și antifraudă, legate de diverse proiecte finanțate din fonduri europene. De asemenea, ar trebui să explice de ce România a pierdut aceste fonduri, fie din cauza unor probleme de implementare a proiectelor, fie din cauza neîndeplinirii unor obligații specifice ale guvernului. O analiză completă ar include toate penalizările financiare rezultate din nerespectarea unor termene și condiții stabilite.

După ce Agenția Fiscală (ANAF) a câștigat în instanță un proces împotriva unei bănci care încercase să evite plata impozitelor pe profit, recuperând astfel sume importante la bugetul de stat, guvernul a aprobat o lege care permite din nou deduceri fiscale extinse pentru companiile mari. Oficialii guvernamentali trebuie să explice publicului de ce, după această victorie a statului în lupta împotriva evaziunii fiscale, s-a luat o astfel de măsură care ar putea favoriza din nou marile companii.

Criticile virulente aduse justiției nu pot compensa lipsa de responsabilitate a politicienilor, ale căror decizii conduc la inegalități profunde și sărăcie generalizată. Vinovăția pentru pierderile financiare uriașe, cu mult mai mari decât cele asociate unui anumit proiect, nu poate fi pusă pe umerii justiției.

Criticile aduse justiției supreme și Curții Constituționale de către un membru al guvernului sunt inacceptabile și îl discreditează pe acesta în calitate de oficial public într-o democrație. Se pare că unii politicieni au uitat de rolul lor instituțional și de necesitatea unei colaborări respectuoase între diferitele puteri ale statului, depășind limitele decente în exprimare. Este regretabil că am ajuns la această situație, în care unii politicieni nu mai respectă limitele impuse de demnitatea funcției.

Această competiție, cu iz socialist, dintre politicieni și mass-media loială, pare că are scopul de a demonstra cine este mai agresiv, mai abil în manipulare și mai ofensator. În încercarea lor de a se depăși reciproc, amândoi pun sub semnul întrebării și slăbesc fundația pe care se bazează protecția cetățenilor împotriva nedreptăților – justiția.

Când justiția refuză să se supună, cei care doresc să o controleze recurg la metode brutale, distrugând-o pentru a o reconstrui conform propriilor interese. Folosind tactici de manipulare și creând false distincții între bine și rău, scopul este de a prelua controlul asupra sistemului judiciar în totalitate. Am mai asistat la astfel de scenarii, în care indivizi care inițial au simțit că au fost nedreptățiți, ajung ulterior victime ale unui sistem corupt, indiferent de proceduri. Totul este mascat sub aparența unor principii false și o ipocrizie flagrantă.

Chiar dacă poate părem optimiști, încă există speranța că politicienii vor înțelege situația și că oamenii vor realiza că sunt induși în eroare pentru a nu identifica motivele reale ale problemelor. Totuși, justiția, deși imperfectă, rămâne mai riguroasă și mai competentă decât clasa politică, care acum încearcă să se ascundă și să distragă atenția publicului cu promisiuni false.

În astfel de situații, esențial este să ne întrebăm care sunt motivele din spatele evenimentelor și cine beneficiază de pe urma lor. Pentru a depăși climatul de tensiune și conflict din societate și a găsi soluții eficiente și benefice pentru toți, este crucial să ne întoarcem la o comunicare respectuoasă, calmă și bazată pe argumente raționale.