Indicatori economici relevă o situație dificilă de doi ani (Prof. Cristian Paun)

Advertisement

Advertisement

Datele finale pentru primele două trimestre din 2024 relevă o scădere de 0,4%, spre deosebire de creșterile anticipate inițial. Profesorul universitar de economie Cristian Paun susține că, de aproape doi ani, indicatorii din economia reală semnalizează o situație precară. El afirmă că evoluțiile ușor pozitive din ultimele perioade au fost „construite artificial”, fiind rezultatul creșterii deficitului și a datoriei publice.

În loc de o creștere de 0,5% în primul trimestru și 0,1% în al doilea trimestru al anului 2024, economia a înregistrat scăderi de 0,4% în ambele perioade, ceea ce a dus la o recesiune tehnică în 2024. Problemele economice, în special în industrie, erau evidente de mult timp, iar creșterea anterioară a fost susținută artificial prin cheltuieli publice excesive. Această abordare s-a dovedit nesustenabilă și dăunătoare. Acum, ne aflăm într-o perioadă de ajustare fiscală, în care se încearcă reducerea cheltuielilor statului, însă progresul depinde de capacitatea coaliției politice și de inițierea unor reforme importante în Parlament, a declarat Paun pentru AGERPRES.

Specialistul subliniază o diminuare a rolului statului, observabilă concret. Deși cheltuielile cu salariile în sectorul public au crescut cu 7% în 2025, acest procentaj este inferior ratei inflației de 10%, ceea ce indică o stagnare sau chiar o scădere reală. El menționează că această scădere a Produsului Intern Brut este cauzată în principal de restrângerea activității statului, adăugând că și sectorul privat este afectat, deoarece o parte din resursele necesare pentru a acoperi deficitul au fost obținute prin majorarea taxelor, nu prin măsuri de reformă.

Conform lui Paun, implementarea reformelor întâmpină întârzieri din cauza unei rezistențe puternice, atât din interiorul, cât și din exteriorul coaliției. Totuși, situația economică dificilă îi obligă pe factorii de decizie să renunțe la majorările de taxe și să accelereze procesul de reformă, concomitent cu utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile în acest an.

Conform economistului, politicile fiscale actuale sunt exacerbate de situația economică, amplificând ciclicitatea. Recesiunea ne obligă să ne oprim din creșterea taxelor, să căutăm soluții de reformă cu mai multă hotărâre și să gestionăm cu atenție fondurile europene, asigurându-ne că nu pierdem niciun ban.

România a început anul cu dificultăți în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Reformarea sistemului de pensii speciale, în special în justiție, a întârziat, cauzând pierderi de peste 200 de milioane de euro. Economia, fără fondurile europene și investițiile din sectorul public, arăta semne de recesiune, avertismente ignorate și urmate de cheltuieli necontrolate. În 2024, s-au cheltuit sume uriașe din fondul de rezervă, zeci de miliarde, iar explicația oferită, conform lui Paun, a fost că aceste cheltuieli contribuie la dezvoltare.

Acum, factura a ajuns, iar recesiunea este o consecință a politicilor anterioare, la fel ca și majorările de taxe din a doua jumătate a anului trecut. El a afirmat că recesiunea este rezultatul dificultăților din anii precedenți și al creșterii impozitelor, care par a fi singura realizare a Parlamentului României în acest moment.

Conform profesorului, redresarea economică nu se va obține prin creșterea taxelor, ci doar prin implementarea unor reforme structurale. Traiectoria economică din 2026 va fi determinată de capacitatea de a absorbi fondurile europene, de rezultatele privatizărilor companiilor de stat, de reorganizarea administrației și de reformele din justiție.

Pentru a evita o criză economică prelungită și o stagnare, este esențial să continuăm pe drumul transformărilor. Situația actuală nu este rezultatul unei greșeli individuale, ci o limită a modelului economic folosit până acum. Este nevoie urgentă de o schimbare, care să înceapă cu o modernizare reală a României și cu adaptarea la realitățile regionale și globale, așa cum subliniază Cristian Paun.

Deși economia României a înregistrat o creștere de 0,6% pe întreg parcursul anului 2025, aceasta a încheiat anul într-o recesiune tehnică. Datele preliminare publicate de Institutul Național de Statistică arată o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 1,9% în ultimul trimestru al anului, față de cel de-al treilea trimestru, marcând astfel al doilea trimestru consecutiv de declin. Anterior, în trimestrul al treilea, economia fusese deja în scădere cu 0,2% comparativ cu perioada precedentă.