Ministrul Finanțelor contrazice INS și anunță că România nu e în criză: Alarme false! Avem o creștere reală a economiei, chiar dacă e mică

Advertisement

Advertisement

Conform ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, situația economică din România nu poate fi catalogizată drept criză, interpretarea depinzând de perspectiva aleasă. El subliniază că actualul model de creștere economică se bazează pe investiții, spre deosebire de perioada anterioară, când consumul era principalul motor al dezvoltării.

În ciuda problemelor financiare generate de gestionarea bugetară din trecut, economia României se menține pe o traiectorie ascendentă, cu o creștere estimată de 0,6% în 2025. Este esențial ca cetățenii să se bazeze pe date reale și măsuri concrete, evitând reacțiile exagerate și speculațiile.

Datele publicate astăzi de Institutul Național de Statistică au fost examinate cu atenție, iar modul în care sunt prezentate și interpretate în media este urmărit îndeaproape. În esență, cifrele indică o modificare temporară, influențată de datoriile acumulate și de politicile economice din trecut, dar și o creștere concretă a economiei românești. Această creștere este modestă, dar autentică – acesta fiind adevărul pe care românii ar trebui să-l rețină, nu reacțiile exagerate și lipsite de o analiză completă a situației, care circulă în spațiul public.

În ciuda unui an precedent dificil, economia României menține o creștere solidă, cu o evoluție a Produsului Intern Brut de 0,6%, apropiată de cea din 2024. Această performanță demonstrează o gestionare responsabilă a resurselor publice și un sector de afaceri care a rezistat și a excelat chiar și în momente de presiune.

„Mai mult decât atât, economia României va crește şi în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România – din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja.

În realitate, s-a observat o ușoară scădere a activității economice în ultimele două trimestre ale anului trecut, cu o contracție de aproximativ 0,1% în trimestrul al treilea și de 1,9% în trimestrul al patrulea. Această încetinire se explică prin ajustări naturale ale pieței, precum vânzarea de stocuri de către companii, o abordare mai conservatoare a consumului și o corectare după o perioadă de creștere rapidă a cheltuielilor.

Deși economia României înregistrează o încetinire, nu ne aflăm într-o criză economică. Indicatorii statistici actuali, care arată o scădere a Produsului Intern Brut pe două trimestre, nu sunt suficienți pentru a declara o recesiune. O recesiune adevărată ar implica o deteriorare semnificativă a situației economice, cu creșterea șomajului, scăderea producției și o diminuare drastică a investițiilor – elemente care nu se regăsesc în datele disponibile.

În contrast cu avertismentele frecvente din media, situația economică a României nu este la fel de gravă cum ar sugera unele estimări. Evoluțiile recente reflectă o ajustare necesară a economiei, rezultată din politici responsabile adoptate pentru a corecta dezechilibre bugetare acumulate pe o perioadă îndelungată. Anul 2024 a fost marcat de o creștere economică temporară, însoțită de o deteriorare semnificativă a finanțelor publice, cauzată de măsuri fiscale costisitoare. Această creștere artificială nu putea fi menținută pe termen lung și a pus o presiune suplimentară pe bugetul de stat. Datele oficiale arată chiar o ușoară scădere a Produsului Intern Brut în primele două trimestre ale anului, cu o contracție de 0,4% în fiecare caz, comparativ cu perioadele precedente.

După un an dificil, marcat de ajustări financiare, am reușit să evităm o situație mult mai gravă. O abordare diferită ar fi putut duce la pierderi financiare uriașe pentru țară, cu consecințe devastatoare: întârzieri în plata salariilor și pensiilor, pierderea locurilor de muncă. În schimb, am reușit să stabilizăm economia, să păstrăm încrederea investitorilor, să ne asigurăm accesul la fondurile europene și să punem bazele unei dezvoltări economice solide, bazată pe investiții sustenabile, nu pe împrumuturi și cheltuieli necontrolate.

Economia românească înregistrează o creștere constantă a investițiilor, susținută în principal de o injecție masivă de capital public. În 2025, investițiile guvernamentale au atins o valoare fără precedent, depășind 138 de miliarde de lei, având deja un impact pozitiv și promițând beneficii suplimentare în viitor.

exporturile susțin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 şi depăşind semnificativ dinamica importurilor (2,6%);

șomajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, fără pierderi sau ìngrijorări serioase pe piața muncii;

Odată cu creșterea sumelor de bani depuse de cetățeni în bănci, se observă un climat de încredere și o abordare financiară mai prudentă.

Următorul obiectiv este stimularea redresării economice, prin accesarea fondurilor europene, încurajarea investițiilor și oferirea unui suport concret pentru companii.

Măsurile fiscale și cele menite să atragă investiții majore, elaborate în consultare strânsă cu mediul de afaceri și antreprenorii, oferă stabilitate, acces la finanțare inovatoare și avantaje concrete pentru a încuraja investițiile. Ne concentrăm resursele în sectoarele esențiale – industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice – pentru a susține o relansare economică durabilă și cu o perspectivă pe termen lung.

Problema reală pentru România nu este o posibilă scădere economică pe termen scurt, ci pierderea progreselor făcute în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice. Orice deviere de la o politică financiară responsabilă ar putea speria investitorii, ar face ca împrumuturile să fie mai scumpe, ar afecta imaginea țării și ar putea duce la o criză economică mai gravă, dictată de forțele pieței. Controlul cheltuielilor publice este esențial pentru stabilitate, nu o piedică în calea dezvoltării economice.

După mai bine de trei decenii de schimbări dificile, perioade de incertitudine și evenimente neprevăzute, românii sunt săturați de tensiuni și avertismente inutile.

Este nevoie de o abordare mai responsabilă și de dovezi solide. Datele indică o ușoară decelerare economică, însă aceasta se bazează pe fundații mai solide și creșterea persistă, datorită investițiilor, unei administrări mai bune a resurselor publice și unor politici bine definite.

Conform informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică, economia românească a înregistrat o scădere a activității economice în ultimele două trimestre din 2025, marcând astfel intrarea într-o recesiune tehnică.

Conform datelor INS, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere reală de 1,9% în ultimul trimestru al anului 2025, față de perioada precedentă, după ajustarea pentru variațiile sezoniere.

Pentru a doua oară consecutiv, economia României a înregistrat o scădere, după ce și în perioada precedentă, produsul intern brut fusese mai mic decât în trimestrul anterior, cu o diminuare de 0,1%.

O recesiune tehnică se caracterizează prin înregistrarea a două perioade consecutive de scădere a Produsului Intern Brut ajustat la inflație.

În al patrulea trimestru al anului 2025, economia a avut o evoluție modestă, înregistrând o ușoară creștere de 0,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, 2024.

Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că, în 2025, economia României a înregistrat o creștere de 0,6% a Produsului Intern Brut, față de anul precedent, 2024.

Institutul Național de Statistică a anunțat că a recalculat proiecțiile de creștere economică pentru primele nouă luni ale anului trecut.

Datele privind evoluția Produsului Intern Brut (PIB) pe trimestre au fost actualizate. Această actualizare a inclus o estimare pentru trimestrul IV din 2025, ceea ce a dus la o recalculare a datelor ajustate sezonier și la modificarea indicatorilor de volum, comparativ cu informațiile preliminare publicate anterior despre trimestrul III din 2025.

Proiecțiile financiare pentru 2025 au fost ajustate: creșterea estimată pentru primul trimestru, comparativ cu ultimul trimestru din 2024, a fost ușor diminuată, de la 100,1% la 99,4%. De asemenea, estimările pentru creșterea din trimestrul al doilea, față de cel precedent, au fost revizuite în jos, de la 101,1% la 101,0%, iar proiecția pentru trimestrul al treilea, comparativ cu al doilea, a fost ajustată marginal, de la 99,8% la 99,9%.