VIDEO Ilie Bolojan anunță că recesiunea se va încheia în a doua jumătate a anului: E ca atunci când iei antibiotice, trebuie să iei și probiotice

Advertisement

Advertisement

Conform premierului Ilie Bolojan, economia României va reveni pe o traiectorie de creștere în 2026. El explică faptul că eforturile de reducere a deficitului bugetar au avut un impact negativ asupra economiei, dar subliniază că este o măsură necesară, asemănătoare tratamentului medical: pentru a vindeca o boală, este nevoie atât de medicamente puternice (antibiotice), cât și de cele care ajută la refacerea organismului (probiotice).

Am încercat să susținem economia prin cheltuieli și consum timp de mulți ani, ceea ce a generat un deficit considerabil. Din păcate, această abordare nu s-a tradus într-o dezvoltare economică semnificativă.

Încă din vara trecută, ne-am aflat într-o situație dificilă, necesitând acțiuni urgente pentru a gestiona un deficit financiar. Experiența internațională arată că, oriunde guvernele au recurs la astfel de măsuri, a fost inevitabilă fie reducerea investițiilor, fie creșterea taxelor. Deși modul în care am implementat aceste măsuri ar fi putut fi optimizat, ele au avut, în mod natural, un impact negativ asupra economiei. Totuși, asemenea unui tratament medical, aceste măsuri, deși pot fi uneori neplăcute, sunt necesare pentru a redresa situația. Așa cum antibioticele necesită probiotice pentru a proteja flora intestinală, și economia va avea nevoie de măsuri complementare.

Bolojan anticipează că, în a doua jumătate a anului, efectele acestor măsuri restrictive vor fi atenuate, iar inflația va începe să scadă. El subliniază că nu este constructiv să se ignore necesitatea acestor acțiuni, fiind încrezător că lucrurile se vor stabiliza. Mai mult, prin politici specifice în domeniul energetic și economic, se vor crea premisele pentru relansarea creșterii economice.

Conform premierului Ilie Bolojan, recesiunea economică recent semnalată de experți nu a venit ca o surpriză, fiind un rezultat previzibil al tranziției pe care România o parcurge. Această tranziție vizează abandonarea unei abordări economice bazate pe cheltuieli excesive și consum, care, deși părea să aducă prosperitate, s-a dovedit dăunătoare, în favoarea unui model sustenabil, axat pe investiții, creșterea productivității, exporturi și o gestionare financiară responsabilă.

Conform declarațiilor prim-ministrului Ilie Bolojan, economia României a înregistrat o creștere de 0,6% în 2025, într-un context marcat de o transformare rapidă a strategiei economice. Guvernul a inițiat o schimbare fundamentală, abandonând modelul anterior, bazat pe cheltuieli excesive și deficit, care, deși părea să aducă beneficii, s-a dovedit dăunător. În locul acestuia, se promovează un model sustenabil, axat pe investiții, creșterea productivității, exporturi și o gestionare financiară responsabilă.

Potrivit acestuia, ”recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat şi inevitabil al acestei tranziţii, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creştere sănătoasă şi prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe şi tot mai scumpe”.

Pentru a analiza cu acuratețe starea economiei românești, este esențial să considerăm evoluția din 2024 și 2025 ca fiind etape consecutive ale unei singure traiectorii.

Anul 2024 a fost marcat pentru România de o situație financiară dificilă, cu un deficit bugetar considerabil, apropiindu-se de 8-9% din Produsul Intern Brut, un dezechilibru comercial important, de 8,2% din PIB, și o evoluție economică lentă, cu o creștere reală ce nu a depășit 1%.

Deși măsurile fiscale menite să stimuleze economia ar fi trebuit să aibă un impact mai mare, creșterea economică a fost modestă. Situația a fost agravată de o perioadă de recesiune tehnică în primele luni ale anului 2024, conform datelor Institutului Național de Statistică. Premierul explică faptul că o bună parte din banii alocați au fost folosiți pentru a acoperi nevoi imediate, cum ar fi compensarea efectelor inflației și a presiunilor sociale, în loc să fie investiți în proiecte de dezvoltare economică. În plus, creșterea consumului a fost susținută în mare parte de importuri, iar inflația a diminuat efectul pozitiv al acestor măsuri fiscale.