Băsescu îi acuză pe social-democrați de inacțiune în contextul recesiunii economice

Advertisement

Advertisement

Traian Băsescu, fostul președinte, consideră că situația economică actuală a României, marcată de o recesiune tehnică, ar trebui interpretată ca un avertisment. El subliniază că, chiar și în opinia economiștilor, o recesiune tehnică este doar un indicator preliminar, distinctă de o recesiune profundă a economiei.

Conform lui Traian Băsescu, Ilie Bolojan nu ar trebui considerat singurul responsabil pentru situația actuală, deoarece deciziile incriminatoare au fost luate de întreaga coaliție de guvernare.

Traian Băsescu subliniază că deciziile luate nu îi aparțin lui Ilie Bolojan, ci sunt rezultatul unui efort concertat al întregii coaliții de guvernare. El insistă că Bolojan nu ar fi putut lua nicio măsură fără sprijinul coaliției, iar toate inițiativele au beneficiat de aprobarea partidelor din coaliție, inclusiv PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților.

Traian Băsescu a declarat la B1 Tv că o recesiune tehnică ar trebui privită ca un avertisment, un semnal de alarmă menit să ne ajute să evităm o recesiune propriu-zisă. Economiștii consideră, de asemenea, această situație un semnal de alarmă, deoarece o recesiune reală are efecte mult mai negative decât simpla scădere a PIB-ului pe două trimestre consecutive.

Conform explicațiilor sale, o recesiune nu se rezumă doar la o scădere a Produsului Intern Brut, ci implică și efecte negative precum creșterea semnificativă a numărului de șomeri, diminuarea producției în industrie și agricultură, și, în general, o perioadă dificilă pentru economie. Traian Băsescu a insistat că deciziile luate de Guvern nu au fost luate exclusiv de prim-ministru, ci au fost rezultatul unui efort comun al întregii coaliții de guvernare, inclusiv al Partidului Social Democrat.

Traian Băsescu a criticat modul în care PSD se comportă, susținând că, deși au fost parte din guvernare în momentul în care s-au produs problemele, acum încearcă să se distanțeze de soluțiile care ar putea fi incomode pentru cetățeni. A subliniat că PSD este cel mai mare partid, cu un program de guvernare aprobat de Parlament, și s-a întrebat de ce nu respectă acel program cu care a fost învestit Guvernul.

În opinia fostului președinte, eforturile de diminuare a deficitului bugetar au fost direcționate incorect. El susține că ar fi trebuit prioritizate reducerile de cheltuieli guvernamentale, în special în sectoarele considerate exagerate, cum ar fi anumite beneficii salariale și pensii, dar și prin eficientizarea administrației, prin fuziunea agențiilor și eliminarea posturilor de conducere multiple.

Traian Băsescu, fostul președinte, consideră că simpla diminuare a numărului de angajați nu constituie o reformă reală. El argumentează că o reformă autentică ar presupune o restructurare profundă a administrației, cu un număr redus de regiuni – ideal ar fi opt – și un număr corespunzător de instituții descentralizate, în loc de cele 42 existente în prezent.

Traian Băsescu a menționat că politicienii se opun puternic acestei restructurări, amintind că și în timpul mandatelor sale a încercat să încurajeze Guvernul să o implementeze, dar nu a dispus de voturile necesare pentru a reuși.

Conform lui Traian Băsescu, simpla reducere a angajaților sau creșterea taxelor nu constituie o reformă. O adevărată reformă administrativă presupune o restructurare profundă a țării, cum ar fi centralizarea serviciilor publice, reducând numărul județelor la opt, ceea ce ar implica, de exemplu, doar opt direcții sanitare, agricole și opt șefi de poliție județeană, în locul celor 42 existente în prezent.

Consideră că o astfel de restructurare este inevitabilă.

Traian Băsescu a subliniat că există o opoziție puternică față de reformarea structurii administrative a țării, o problemă pe care a încercat să o abordeze și în trecut, fără succes, din cauza lipsei unei majorități parlamentare solide. Cu toate acestea, el a insistat că această reorganizare este inevitabilă.

Economia României se află acum într-o situație de recesiune, conform definiției tehnice, deoarece a înregistrat o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) în ultimele două trimestre consecutive. Mai precis, în ultima lună a anului 2025, PIB-ul a fost cu 1,9% mai mic în termeni reali decât în trimestrul precedent. Această evoluție negativă urmează unei scăderi de 0,2% în trimestrul al treilea al aceluiași an, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Conform premierului Ilie Bolojan, scăderea economică înregistrată era de așteptat și inevitabilă, fiind rezultatul tranziției țării de la o economie susținută de cheltuieli și datorii, care dădea impresia de creștere dar în realitate era nesustenabilă, la una bazată pe investiții, eficiență, exporturi și o gestionare financiară responsabilă.