Crângul Buzăului: O pădure bogată în specii, inclusiv unele pe cale de dispariție

Conform unui studiu realizat de Institutul de Biologie Bucureşti, pădurea Crâng din Buzău este o zonă deosebit de valoroasă pentru protejarea naturii în sud-estul țării. Aici se găsesc păduri vechi, cu o floră bogată și rară, inclusiv laleaua de crâng, o specie sensibilă care riscă să dispară.
În urma unor decizii administrative discutabile și a litigiilor judiciare aferente, Primăria Buzău a cerut Institutului de Biologie București al Academiei Române să efectueze un studiu științific amănunțit asupra Pădurii Crâng. Scopul acestei analize este de a determina dacă pădurea, o relicvă a vechilor Codri Vlăsiei, adăpostește specii deosebit de valoroase, care ar trebui protejate prin măsuri speciale de conservare.
În 2023, Consiliul Județean Buzău a luat o decizie controversată, scoțând Pădurea Crâng din categoria ariilor protejate și modificând statutul monumentelor naturii. Printre acestea, laleaua de crâng a fost exclusă din lista celor protejate, argumentând că nu este inclusă în catalogul speciilor pe cale de dispariție al IUCN.
După o decizie judecătorească definitivă, care a respins apelul Consiliului Județean, Pădurea Crâng va redeveni în 2025 o arie naturală protejată, având statut de rezervație.
Decizia Consiliului Local Municipal Buzău de a transforma Pădurea Crâng într-un parc forestier a fost anulată definitiv în 2025 de Curtea de Apel Ploiești, punând astfel capăt studiului aferent.
Institutul de Biologie Marină (IBB) al Academiei Române subliniază că ideea conform căreia o zonă naturală trebuie să conțină specii din Lista Roșie IUCN pentru a fi protejată este greșită. Lista Roșie nu este o lege obligatorie în România pentru a desemna arii protejate. IBB precizează că, deși unele specii pot fi mai vulnerabile la nivel național sau local, legislația românească nu impune prezența lor în Lista Roșie ca și condiție pentru protejarea unui sit, ci se bazează pe alte criterii, precum valoarea patrimoniului natural sau raritatea speciilor.
Dianthus guttatus, o plantă perenă din familia Caryophyllaceae, este o specie destul de rară în România. În Pădurea Crâng, a fost identificată în doar câteva zone. Din păcate, este considerată vulnerabilă și pe cale de dispariție, conform mai multor studii. O altă specie valoroasă din punct de vedere conservativ este Klasea bulgarica, o plantă rară din familia Asteraceae, care se găsește doar în câteva locuri din sudul și sud-estul Carpaților, mai precis în județele Buzău și Galați. Și această specie este clasificată ca vulnerabilă și inclusă în programe de conservare, atât prin metode de cultivare în laborator, cât și prin cultivarea ei în Grădina Botanică ‘Dimitrie Brândză’ din București. Aceste informații provin dintr-un studiu realizat de Institutul de Biologie București al Academiei Române, în colaborare cu Primăria Buzău.
Deși nu provine din flora României, chiparosul de baltă din Pădurea Crâng este apreciat de cercetători pentru frumusețea sa și potențialul decorativ. Această specie străină adaugă un plus de valoare culturală și estetică zonei.
Un aspect crucial al cercetării este legat de descoperirea și existența lalelei sălbatice (Tulipa sylvestris subsp. australis) în Pădurea Crâng.
Tulipa sylvestris subsp. australis este o plantă rară în flora sălbatică a României. În Pădurea Crâng, se estimează că există între 500.000 și 800.000 de exemplare, deși această cifră este doar o aproximare. Chiar și așa, numărul mare de plante din această zonă este semnificativ și contribuie la importanța ecologică și conservativă a pădurii. Specia este considerată vulnerabilă în România, conform a două studii importante, ceea ce înseamnă că riscă să dispară dacă problemele care o afectează nu sunt rezolvate. Datorită arealului său limitat și a populațiilor relativ mici, intervențiile umane necontrolate și schimbările în modul în care este folosit terenul pot duce la o scădere drastică a numărului de plante și la distrugerea habitatului lor. Deși nu este inclusă în lista globală a speciilor pe cale de dispariție IUCN, situația sa precară la nivel național este bine documentată.
Conform unui studiu efectuat de Institutul de Biologie al Academiei Române, Pădurea Crâng este un loc de refugiu pentru stejari bătrâni, unii având peste 45 de ani și chiar până la 285 de ani. Acești arbori, cu o vârstă medie de aproximativ 150 de ani, reflectă ecosistemul forestier ancestral al Codrilor Vlăsiei.
Crângul este o zonă de o importanță deosebită pentru protejarea naturii în sud-estul țării, găzduind o varietate bogată de plante și păstrând păduri vechi și rare. Aici se pot găsi specii florale unice și vulnerabile, ceea ce subliniază necesitatea de a monitoriza atent aceste populații. Stejarul secular, în special exemplarele mature din parc, reprezintă o componentă esențială a valorii naturale a Crângului, contribuind la frumusețea și importanța ecologică a zonei. Din păcate, ecosistemul este supus unor amenințări serioase, precum seceta, scăderea nivelului apei subterane, poluarea, speciile străine care se înmulțesc rapid și numărul mare de vizitatori. Pentru a proteja Crângul, este crucial să se limiteze distrugerea habitatelor, să se protejeze copacii bătrâni, să se controleze speciile invazive, să se gestioneze corect deșeurile și să se monitorizeze atent speciile rare și zonele fragile. Studiul concluzionează că pădurea Crâng este un ecosistem valoros, cu un potențial mare pentru o gestionare responsabilă, educație de mediu și utilizarea durabilă a biodiversității sale.
Conform unui studiu realizat de Institutul de Biologie București al Academiei Române, laleaua de pădure este o plantă importantă și caracteristică pentru Pădurea Crâng, fiind alături de alte specii pe cale de dispariție sau vulnerabile, cum ar fi Klasea bulgarica, Dianthus guttatus, Chaerophyllum nodosum și Fraxinus pallisiae. Această constatare subliniază valoarea ecologică a zonei și necesitatea de a urmări evoluția acestor populații în mod constant.
Documentul subliniază importanța crucială a Pădurii Crâng ca zonă naturală de valoare regională și națională, bazată pe dovezi științifice. Identificarea unor specii florale rare și vulnerabile, precum și prezența habitatului 91I0*, care este extrem de rar și fragmentat în România, susțin necesitatea protejării și consolidării acestei zone. Studiul avertizează că ecosistemul este amenințat de schimbările climatice și de activitățile umane, cum ar fi urbanizarea și impactul animalelor domestice, și recomandă măsuri de conservare, inclusiv monitorizarea atentă, protejarea habitatelor esențiale, păstrarea arborilor bătrâni și limitarea influenței negative a omului asupra funcționării ecosistemului.
Documentul științific elaborat de Institutul de Biologie București al Academiei Române, privind Pădurea Crâng, oferă o analiză detaliată a condițiilor climatice, a tipurilor de plante și animale prezente, a pericolelor cu care se confruntă ecosistemul și propune măsuri pentru conservarea speciilor vulnerabile.

