Lucrări la Barajul Vidraru efectuate în conformitate cu legea

Advertisement

Advertisement

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat în Parlament că Barajul Vidraru depășește cu 30 de ani durata sa de viață utilă, însă lucrările de intervenție demarate anul trecut au respectat integral legislația în vigoare.

Este simplu să cauți vinovați după 35 de ani în care lucrări esențiale la infrastructura vitală a țării, precum sistemele de încălzire centralizată, energia sau barajele, ar fi trebuit să fie efectuate cu mult timp în urmă. De exemplu, Barajul Vidraru și-a depășit durata normală de utilizare cu 30 de ani, iar intervențiile începute anul trecut au respectat toate prevederile legale. Nu am venit să apăr pe nimeni, ci să prezint documente clare care arată când și cine a făcut ce, deoarece este ușor să arăți cu degetul fără a cunoaște adevărul. În 2016, Hidroelectrica a demarat legal procedurile și a informat Aquaterm despre situație, primind o primă opinie și aprobarea Primăriei pe 22 iunie. Ulterior, în iulie 2016, ANAR a confirmat că toate condițiile legale sunt îndeplinite pentru a începe studiile tehnice de modernizare a barajului Vidraru. În 2018 s-a obținut avizul și permisul de construire, iar în 2019, Romsilva a dat și ea un aviz, ținând cont de prezența moluștelor și de protejarea florei și faunei.

Ministrul a precizat că avizul Gărzii Forestiere a fost emis pe 20 noiembrie 2019, urmat de cel al Aquaterm pe 5 martie 2021, iar pe 31 martie 2022 a venit și opinia Administrației Naționale a Apelor Române (ANAR), toate fiind însoțite de documentația aferentă.

Începând cu 2025, a fost aprobat un program de golire a acumulărilor, iar din ianuarie a anului respectiv au avut loc cel puțin șapte întâlniri tehnice între toți cei implicați, cu scopul de a verifica cantitățile de apă și de a preveni eventuale lipsuri. După incidentul nefericit de la Paltinu și în urma a trei discuții organizate de mine, s-a ajuns la un acord între toate autoritățile locale și Hidroelectrica pentru evacuarea unui debit de apă semnificativ mai mic decât cel permis, trecându-se de la 60 la 25 de metri cubi pe secundă. În plus, a fost preluat canalul Oeşti pentru a permite sedimentarea naturală a apei, asigurând un volum suplimentar de până la 5 milioane de metri cubi, menit să garanteze alimentarea cu apă potabilă în aval. Bogdan Ivan a subliniat importanța maturității în abordarea situației și a criticat utilizarea unor teme politice, precum apartenența la PSD, într-un context care nu are legătură cu problema în sine, considerând acest lucru o lipsă de seriozitate.

În data de 9 februarie 2026, locuitorii din zona Curtea de Argeș au primit un mesaj Ro-Alert care îi avertiza cu privire la detectarea bacteriei Clostridium perfringens în apa care circulă prin rețeaua de distribuție.

Direcția de Sănătate Publică (DSP) a comunicat luni, 16 februarie, că nu au mai fost detectate bacterii în apa furnizată locuitorilor din Curtea de Argeș și din comunele învecinate. Totuși, încă se înregistrează valori peste cele admise pentru turbiditate, concentrația de fier și clor.

În data de 13 februarie, au fost colectate probe de apă din mai multe locații utilizate pentru consum, printre care sediul Primăriei Curtea de Argeș, Spitalul Municipal și patru unități de învățământ.

Direcția de Sănătate Publică Argeș reamintește că primăriile pun la dispoziția locuitorilor cisterne cu apă potabilă. De asemenea, există două surse alternative de apă potabilă accesibile publicului: izvorul Pod Progresul și puțul din curtea Mănăstirii Curtea de Argeș. În continuare, Spitalul Municipal este aprovizionat cu apă adusă de pompieri din Mioveni, întrucât alimentarea din rețeaua publică a fost întreruptă.

În urma identificării bacteriei Clostridium perfringens în apa furnizată de rețeaua de distribuție, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Argeș a decis, la începutul săptămânii trecute, declararea stării de alertă pentru o perioadă de 30 de zile în municipiul Curtea de Argeș.

Ioana Facaleata, președintele Consiliului Județean Argeș, a menționat că și Comitetul Local pentru Situații de Urgență din Curtea de Argeș a luat o hotărâre. Aceasta a implicat elaborarea, de către autoritățile locale, a unui plan pentru reluarea în siguranță a alimentării cu apă potabilă, după o evaluare efectuată cu o firmă autorizată. În același timp, s-a solicitat Guvernului alocarea de fonduri de urgență pentru lucrările și investițiile necesare.

DSP Arges had previously announced that the presence of the bacterium Clostridium perfringers was detected in water samples collected on February 6 from three consumption points in the municipality of Curtea de Arges.

Începând cu noiembrie 2025, apa distribuită către Curtea de Argeș și comunele Valea Danului, Valea Iasului și Baiculesti, care deservește aproximativ 40.000 de locuitori, nu mai este potabilă. Această situație este cauzată de o creștere a turbidității apei, generată de eliberările controlate din barajul Vidraru.

Încă din 10 noiembrie 2025, Aquaterm a semnalat că nivelul de turbiditate al apei brute din canalul Oeşti, zona de unde sunt alimentate cu apă instalațiile, depășea capacitatea de filtrare a Stației de Tratare Cerbureni.

În ultimele luni, Hidroelectrica a efectuat eliberări controlate de apă din barajul Vidraru, pe râul Argeș, o măsură necesară pentru a permite efectuarea lucrărilor de modernizare a centralei hidroelectrice.

Luni, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, va participa la o dezbatere politică în Parlament, organizată la solicitarea grupului parlamentar USR. Scopul discuțiilor este de a analiza măsurile concrete și acțiunile luate de Ministerul Energiei, în colaborare cu Hidroelectrica – administratorul centralei hidroelectrice Vidraru – pentru a evita o posibilă criză a apei potabile.