Moldovenii, deja europeni, chiar dacă țara lor încă nu

Advertisement

Advertisement

Ziarul olandez Volkskrant examinează posibilitatea ca Republica Moldova să voteze pentru propria sa integrare, pornind de la recentele declarații ale președintei Maia Sandu despre o eventuală unire cu România. Articolul analizează, de asemenea, traiectoria Republicii Moldova în contextul relațiilor sale cu România și cu Uniunea Europeană, conform Mediafax.

Volkskrant.nl, o publicație respectată din Olanda, a publicat un articol de opinie în care analizează recenta declarație neașteptată a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Aceasta a sugerat că ar susține unirea Republicii Moldova cu România dacă cetățenii ar vota în acest sens printr-un referendum.

Începând cu o călătorie importantă din 1920, cea a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand în Basarabia, eveniment care a lăsat o amprentă în jurnalul Reginei, analiza se bazează pe aceste însemnări.

Este evident că pământul aparține României, iar locuitorii săi sunt români.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent, într-un podcast britanic, că ar fi de acord cu reunirea Republicii Moldova și a României, sugerând astfel posibilitatea desființării statului moldovenesc. Această poziție este considerată „notabilă” de un ziar olandez.

Maia Sandu a spus atunci și de ce optează pentru unificare:

Situația Moldovei este tot mai precară, iar supraviețuirea sa devine o provocare majoră. În plus, opinia publică nu este hotărâtă în ceea ce privește posibilitatea unei uniri cu România, doar aproximativ 30% dintre cetățeni fiind favorabili acestei idei.

O țintă mai fezabilă pentru țară este integrarea în Uniunea Europeană, proces care s-ar declanșa firesc odată cu aderarea.

Comentariul, care are mai degrabă o componentă istorică – fundamentală pentru înțelegerea contextului unirii, merge în timp până la 1859.

În urma tratatelor de pace de la Versailles, care au dus la reconfigurarea granițelor Europei, România a obținut teritorii suplimentare.

Conform publicației volkskrant.nl, România, care își câștigase independența în 1859, includea în componența sa teritorii precum Transilvania – regiune cu o populație maghiară semnificativă –, Bucovina (astăzi parte a Ucrainei) și Basarabia, fostă provincie a Rusiei. Acest teritoriu ambițios era cunoscut sub numele de „România Mare”.

Articolul publicat pe volkskrant.nl nu se concentrează pe dezbaterea privind unirea, ci atrage atenția asupra interesului crescut al lui Stalin pentru regiunea Moldova. Acesta subliniază crearea unei noi limbi, denumită „moldovenească”, care reprezintă, de fapt, limba română adaptată prin utilizarea alfabetului chirilic.

În timpul domniei țarilor, în secolul al XIX-lea, Rusia a intervenit în regiune, impunând autoritatea și promovând cultura rusă în rândul conducătorilor locali. Ulterior, odată cu venirea românilor la putere, s-a adoptat o politică de promovare a limbii și culturii române.

Chiar și sub conducerea lui Stalin, Rusia nu a renunțat la pretențiile sale asupra Basarabiei.

În urma înțelegerii secrete dintre Uniunea Sovietică și Germania nazistă, Pactul Molotov-Ribbentrop din 1940, teritoriul respectiv a fost preluat de către URSS.

Această situație a culminat cu crearea Republicii Sovietice Moldova, conform sursei menționate.

După o perioadă în care a fost controlată de regimul lui Antonescu, marcată de persecuții împotriva evreilor și romilor, Moldova a fost reincorporată în Uniunea Sovietică. A obținut însă independența abia în anul 1991.

În timpul perioadei sovietice, s-a observat o intensificare a politicilor de promovare a culturii și limbii rusești, însoțită de o migrație semnificativă a populației de origine rusă. Președinta Maia Sandu atrage atenția asupra acestui aspect în cadrul unui podcast, subliniind importanța discuției despre limbă în contextul istoric.

Conform ziarului olandez Volkskrant, pentru a distanța Moldova de România, s-a creat o variantă artificială a limbii române, numită „moldovenească”, care utilizează alfabetul chirilic.

Conform unei publicații olandeze, limba română, utilizând alfabetul latin, a fost reînviată ca limbă oficială în România.

Articolul face referire și la o declarație anterioară a scriitorului moldovean Iulian Ciocan, făcută într-un interviu din 2022, în care acesta afirma că Moldova a fost mereu percepută ca o entitate efemeră, tranzitorie.

În ciuda ambiției Republicii Moldova de a intra în Uniunea Europeană abia în 2030, un număr considerabil de cetățeni moldoveni dețin deja pașaport românesc. Această situație aparent contradictorie a fost remarcată de un ziar olandez, care a încheiat articolul cu o replică populară printre moldoveni: „Moldovenii sunt deja parte din UE, doar că statul lor încă nu a ajuns acolo”.