Pădurea Crâng din Buzău, refugiu esențial pentru biodiversitate; laleaua vulnerabilă

Advertisement

Advertisement

Pădurea Crang din Buzău se dovedește a fi un sanctuar esențial pentru biodiversitate în sud-estul României, protejând atât ecosisteme forestiere vechi, cât și specii rare de plante cu o valoare ecologică deosebită. Un studiu realizat de Institutul de Biologie București al Academiei Române a evidențiat în special importanța pădurii pentru conservarea lalelei sălbatice meridionale, o specie aflată în pericol de dispariție.

Primăria Buzău a solicitat Institutului de Biologie București să realizeze un studiu științific detaliat despre pădurea Crâng, o relicvă a pădurilor Vlasiei, cu scopul de a identifica speciile valoroase prezente și de a stabili măsuri de protejare. Această cerere vine ca urmare a unor decizii controversate luate în legătură cu pădurea Crâng, care au fost contestate în instanță.

În 2023, Consiliul Județean Buzău a luat o hotărâre controversată, scoțând Pădurea Crâng din categoria ariilor protejate și modificând lista monumentelor naturale ocrotite. Unul dintre elementele eliminate a fost și poiana cu liliac, motivul invocat fiind absența sa din Lista Roșie a IUCN.

În 2005, Curtea de Apel Ploiești a decis definitiv să restabilească statutul de rezervație naturală protejată pentru Pădurea Crâng, respingând apelul depus de Consiliul Județean.

În 2025, Curtea de Apel Ploiești a anulat definitiv studiul privind transformarea pădurii Crâng în parcul forestier, un proiect inițial aprobat de Consiliul Local Municipal Buzău.

Institutul de Biologie subliniază că ideea conform căreia o zonă naturală poate fi protejată doar dacă găzduiește specii incluse în Lista Roșie a IUCN este greșită. Acest document nu este o lege obligatorie pentru stabilirea zonelor protejate în România. Există specii care, deși nu figurează în Lista Roșie, pot fi în pericol de dispariție la nivel național sau local. Legislația românească nu condiționează protejarea unei zone de prezența speciilor din Lista Roșie, ci de existența unor elemente de patrimoniu natural, precum raritatea și lipsa acestora.

Dianthus guttatus, o plantă perenă din familia Caryophyllaceae, este considerată o specie rară în România. A fost observată în doar patru puncte din pădurea Crang. Din punct de vedere al conservării, este clasificată ca fiind vulnerabilă și pe cale de dispariție, conform studiilor anterioare. O altă specie rară, Klasea bulgarica (cunoscută și sub numele de Serratula bulgarica), aparținând familiei Asteraceae, este deosebit de valoroasă din punct de vedere al conservării. Aceasta se găsește doar în câteva zone din sud-estul Curbei Carpatice, în special în județele Buzău și Galați. De asemenea, Klasea bulgarica este inclusă în lista roșie a florei vasculare din România și este considerată vulnerabilă. Datorită rarității și vulnerabilității sale, se depun eforturi pentru conservarea sa prin programe in vitro și cultivare ex situ, fiind cultivată în prezent la Grădina Botanică Dimitrie Brandza din București, conform unui studiu transmis de Institutul de Biologie București (IBB) către AGERPRES.

Deși nu este o specie nativă și este considerată exotică în flora României, prezența chiparisului americano-de-sud (Taxodium distichum) în pădurea Crang este remarcată de cercetători pentru valoarea sa estetică și potențialul ornamental ridicat, fiind un element important din punct de vedere cultural și al frumuseții peisajului.

A particularly important section of the study addresses the presence of the forest tulip (Tulipa sylvestris subsp. australis) in the Crang Forest.

Tulipa sylvestris subsp. australis este o specie vegetală rar întâlnită în flora naturală a României. În pădurea Crang, se estimează că există între 500.000 și 800.000 de exemplare, o cifră care trebuie privită ca o estimare generală. Chiar și așa, numărul mare de indivizi sugerează existența unei populații locale considerabile, fapt ce conferă speciei o importanță deosebită în ceea ce privește biodiversitatea și conservarea zonei.

Subspecia Tulipa sylvestris subsp. australis este evaluată ca fiind vulnerabilă în două liste roșii ale florii din România, elaborate de Oltean și alții (1994) și Dihoru & Dihoru (1994). Această clasificare indică faptul că specia se află în pericol de a dispărea dacă nu se iau măsuri pentru a combate factorii care îi afectează existența. Distribuția fragmentată și dimensiunile reduse ale populațiilor acestei specii o fac deosebit de sensibilă la intervențiile umane necontrolate și la modificările în utilizarea terenurilor, care ar putea duce la o scădere dramatică a numărului de exemplare și la deteriorarea habitatului esențial pentru supraviețuirea sa. Deși nu este inclusă în Lista Roșie globală IUCN, care se concentrează pe evaluări la nivel mondial, cercetătorii subliniază că statutul său este bine documentat în listele roșii naționale din România.

Institutul de Biologie al Academiei Române a realizat un studiu care demonstrează că pădurea Crang reprezintă un sanctuar valoros pentru stejari seculari, cu o vechime cuprinsă între 45 și 285 de ani, în medie aproximativ 150 de ani. Acești copaci mărturisesc structura forestieră de odinioară a pădurilor Vlasiei.

Pădurea Crang este un sanctuar important pentru biodiversitate în sud-estul României, păstrând ecosisteme forestiere mature și specii florale rare, de mare valoare conservativă. Prezența unor specii vulnerabile sau pe cale de dispariție, precum laleaua sălbatică, Klasea bulgarica, garoafa pătată, Chaerophyllum nodosum și frasinul alb, subliniază importanța conservării acestei zone și necesitatea monitorizării constante a populațiilor lor. Stejarul bătrân, inclusiv exemplare seculare, reprezintă o componentă esențială a patrimoniului natural al pădurii Crang, contribuind semnificativ la valoarea sa ecologică, peisagistică și simbolică.

Cu toate acestea, ecosistemul se confruntă cu presiuni considerabile, generate de schimbările climatice (secete prelungite), scăderea nivelului apelor subterane, fragmentarea habitatelor, poluarea cu deșeuri, invazia speciilor străine și o intensă activitate recreativă. Pentru a proteja această zonă, este imperativă implementarea unor măsuri de conservare, precum limitarea fragmentării habitatelor, protejarea arborilor maturi, chiar și atunci când sunt în declin, controlul speciilor invazive, gestionarea adecvată a deșeurilor și monitorizarea strictă a speciilor rare și a habitatelor sensibile. Pădurea Crang rămâne un ecosistem de interes major pentru conservare, cu un potențial ridicat pentru o gestionare durabilă, educație de mediu și valorificarea responsabilă a biodiversității sale, conform concluziilor studiului privind flora și vegetația.

In the study’s summary, IBB specialists note that the forest tulip represents an emblematic element of the Crang Forest, alongside other rare or vulnerable species such as Klasea bulgarica, Dianthus guttatus, Chaerophyllum nodosum and Fraxinus pallisiae, confirming the area’s conservation importance and the need for ongoing monitoring.

Studiul subliniază importanța pădurii Crang ca zonă naturală de interes regional și național, necesitând măsuri de conservare. Aceasta este justificată de prezența unor specii rare sau vulnerabile, precum și a altor elemente floristice valoroase, și de identificarea habitatului 91I0*, considerat rar la nivel național, fragmentat și limitat ca suprafață. Pădurea Crang se dovedește a fi un sit reprezentativ datorită acestor caracteristici. În plus, raportul evidențiază că ecosistemul este supus unei presiuni combinate din cauza schimbărilor climatice (secetă, stres termic și deficit de apă) și a activităților umane (urbanizare, prezența animalelor domestice și răspândirea speciilor invazive). Conservarea implică monitorizarea atentă, protejarea habitatelor cheie, păstrarea arborilor maturi și seculari și reducerea impactului factorilor antropici asupra funcționării ecosistemului.

Studiul detaliat realizat de Institutul de Biologie al Academiei Române pentru Pădurea Crang oferă informații ample despre clima, flora și vegetația zonei, fauna, amenințările existente și propune măsuri de protejare a speciilor vulnerabile.