Impactul menținerii dobânzii mari de către BNR asupra ratelor creditelor românilor și perspectivele de scădere a acestora

Banca Națională a României a anunțat că păstrează rata dobânzii de referință la 6,50% pe an, o decizie luată de Consiliul de Administrație marți. Aceasta este a doua lună consecutivă în care politica monetară a BNR rămâne neschimbată, după august 2024. Conform prognozelor BNR, inflația va continua să scadă treptat până la începutul anului 2026, va înregistra o ușoară creștere ulterior, dar se așteaptă o scădere rapidă în a treia parte a anului 2026.
În urma ședinței de astăzi, 17 februarie 2026, conducerea Băncii Naționale a României a decis să păstreze neschimbate principalele rate ale dobânzii. Astfel, rata de referință a rămas fixată la 6,50% pe an, iar cele pentru operațiunile de creditare și depozitare, Lombard și facilitatea de depozit, au fost menținute la 7,50% și, respectiv, 5,50% pe an. De asemenea, au fost confirmate și nivelurile actuale ale rezervelor obligatorii pe care instituțiile bancare trebuie să le dețină, atât pentru sumele în lei, cât și pentru cele în valută.
Banca Națională a României urmărește cu atenție situația economică, atât în țară, cât și la nivel global, și se declară pregătită să acționeze, folosind toate mijloacele disponibile, pentru a menține inflația sub control și pentru a asigura un sistem financiar stabil.
Banca Națională a României subliniază că deciziile sale urmăresc să păstreze prețurile stabile pe termen lung și să sprijine o dezvoltare economică durabilă. Consiliul de administrație insistă asupra importanței unei combinații inteligente de politici economice și a reformelor structurale, inclusiv valorificarea fondurilor europene pentru a impulsiona creșterea pe termen lung, ca factori cruciali pentru stabilitatea economică și reziliența economiei românești în fața unor situații neprevăzute.
Conform raportului privind inflația, actualizat în februarie 2026 și aprobat de conducerea Băncii Naționale a României, se așteaptă ca inflația anuală să continue să scadă gradual în primele trei luni ale anului 2026. Totuși, în trimestrul imediat următor, se anticipează o ușoară creșere, influențată de comparația cu datele din perioada similară a anului precedent, de fluctuațiile prețurilor la anumite materii prime și de eliminarea restricțiilor privind marjele de profit la produsele alimentare esențiale.
Schimbările observate coincid cu impactul direct al unor măsuri luate în al treilea trimestru din 2025, precum încetarea programului de limitare a prețurilor la energie electrică și creșterea taxelor TVA și a accizelor.
Conform documentului, inflația anuală va scădea brusc începând cu al treilea trimestru din 2026, pe măsură ce impactul inițial al unor probleme majore din lanțul de aprovizionare se va diminua. Ulterior, scăderea inflației va continua treptat, începând din mijlocul primului semestru al anului 2027.
Banca centrală se așteaptă ca prețurile să fluctueze considerabil în primele luni ale anului, însă, spre a doua jumătate a lui 2026, această instabilitate ar trebui să se diminueze, odată ce impactul creșterilor de impozite și al liberalizării prețurilor va fi asimilat de economie.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României va discuta despre politica monetară în cadrul următoarei ședințe, programată pentru 7 aprilie 2026.
Decizia Băncii Naționale de a păstra rata dobânzii de referință la nivelul actual, de 6,50%, înseamnă că accesul la credite nu va deveni mai ușor în viitorul apropiat. Astfel, persoanele care au deja credite în lei cu dobândă variabilă nu ar trebui să se aștepte la o scădere importantă a ratelor, deși nici nu există riscul ca acestea să crească. În plus, cei care se gândesc să solicite un împrumut vor continua să se confrunte cu costuri de finanțare mai mari decât înainte de creșterea accelerată a prețurilor.
Păstrând ratele dobânzilor ridicate, banca centrală urmărește să limiteze creșterea prețurilor, diminuând tendința de a cheltui prea mult și de a lua rapid credite. În plus, deponenții pot beneficia de randamente mai mari la economiile lor, încurajând astfel economisirea și contribuind la stabilizarea prețurilor.
Decizia Băncii Naționale este una echilibrată, având în vedere situația economică actuală. Autoritățile încearcă să țină sub control inflația fără a afecta prea mult dezvoltarea economică. Deși o dobândă mai mare contribuie la stabilizarea monedei și la diminuarea creșterii prețurilor, există riscul de a descuraja investițiile și cheltuielile. Viitorul curs al inflației va fi crucial pentru a determina când BNR va putea începe să reducă ratele de dobândă.

