Când va putea România să intre în zona euro? Declarația guvernatorului BNR

Advertisement

Advertisement

Conform guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, aderarea României la zona euro ar putea deveni o posibilitate realistă abia după ce țara va reuși să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3%. Isărescu estimează că discuțiile concrete despre acest scenariu ar putea începe peste aproximativ cinci ani.

Abia după ce reușim să stabilizăm deficitul bugetar la nivelul de 3% și vom observa dificultatea acestei manevre, vom putea lua în considerare stabilirea unui termen concret. În prezent, chiar și cu o inflație ușor crescută, nu putem influența scăderea ei, deoarece problema principală este deficitul țării, un aspect moștenit de la mai multe guverne de-a lungul timpului.

Nu împărtășesc entuziasmul celor care se bucură de perspectiva unor dificultăți economice cauzate de deficitul actual și de situația financiară a țării. Este esențial ca acest deficit să fie acoperit, altfel ne confruntăm cu probleme grave precum întârzieri în plata pensiilor și a salariilor bugetarilor. Trebuie să abordăm problema deficitului și a datoriei cu seriozitate. Datoria a fost acumulată de guverne, deci este responsabilitatea lor să o gestioneze și să o achite. Aceste decizii au fost luate în numele țării, iar datoria reflectă și problemele cronice din sistemul de sănătate.

Dacă măsurile economice luate acum, care vizează reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% în câțiva ani, se dovedesc eficiente, atunci, peste cinci ani, am putea analiza posibilitatea aderării la zona euro. Totuși, există și o altă perspectivă: unii oameni trag concluzii pripite, comparând situația României cu cea a Bulgariei, care a adoptat moneda euro, sugerând că România ar avea de ce să se rușineze.

Este o întrebare legitimă de ce Polonia, Ungaria și Cehia nu au fost incluse în discuție, în timp ce România pare să fie singura țară din grupă care stârnește o oarecare jenă. Mai mult, se menționează că Polonia are un nivel ridicat al datoriei publice, în jur de 60-70%.

Conform guvernatorului BNR, reducerea datoriei publice sub pragul de 60% în România este un proces îndelungat. Pentru a atinge acest obiectiv, după ce deficitul bugetar va fi adus sub 3%, este esențial ca creșterea economică să depășească nivelul deficitului, altfel reducerea datoriei nu este posibilă din punct de vedere matematic.