Reacția avocatului Toni Neacșu la decizia CCR: Suma de 231 de milioane, în așteptare

Advertisement

Advertisement

Conform avocatului Toni Neacșu, hotărârea luată astăzi ar putea stabili un model și pentru alte drepturi de pensii speciale. În prezent, el urmărește evoluția situației legate de cei 231 de milioane de euro pe care România trebuie să-i obțină în cadrul jalonului 215.

Curtea Constituțională a validat legea respectivă printr-o decizie strânsă, cu 5 voturi favorabile și 4 împotrivă. Această hotărâre este definitivă și nu poate fi contestată, iar primarul Nicușor Dan cel mai probabil o va aplica, astfel că va deveni lege.

Această decizie stabilește un precedent important pentru și alte pensii de serviciu. Este exact abordarea pe care o solicita Ilie Bolojan, oferindu-i astfel posibilitatea de a aplica aceeași metodă și în alte cazuri similare.

Avocatul a menționat că așteaptă confirmarea primirii a 231 de milioane de lei, conform jalonului 215, și a adăugat că primarul Bolojan i-a asigurat că acești bani vor fi transferați.

Dragoș Pîslaru, ministrul responsabil cu fondurile europene, a exprimat incertitudine cu privire la posibilitatea ca România să recupereze integral sumele solicitate. El a admis că țara noastră a depășit data limită stabilită pentru depunerea cererilor, respectiv 28 noiembrie, cu mai mult de două luni.

Ministrul a asigurat că va utiliza toate canalele posibile, atât cele oficiale, cât și pe cele mai discrete, pentru a dovedi că reforma a fost implementată cu succes.

A adăugat însă că nu poate garanta recuperarea sumei.

Ministrul a menționat că, deși nu există o confirmare oficială, Comisia Europeană a dat undă verde, în discuții neoficiale, versiunii actuale a legii, sugerând că aceasta corespunde cerințelor stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Conform lui Pîslaru, discuția se rezumă doar la o chestiune de vocabular.

Ministrul a subliniat că întârzierea nu este deloc lipsită de consecințe, amintind că alte țări care s-au confruntat cu situații asemănătoare au fost sancționate de Comisia Europeană.

Conform lui Pîslaru, este esențial să subliniem caracterul unic al situației cu care se confruntă România.

După o serie de cinci termene amânate, Curtea Constituțională a reunit judecătorii săi și, în cele din urmă, a decis asupra reformei pensiilor speciale pentru magistrați, o măsură solicitată insistent de premierul Ilie Bolojan.

Curtea Constituțională a validat modificările aduse sistemului de pensii pentru judecători și procurori, reformă inițiată de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care își asumase anul trecut responsabilitatea în fața Parlamentului pentru această măsură.

Hotărârea Curții Constituționale are forță executorie și trebuie respectată de toți.

Iată cum va arăta legislația actualizată, cu modificările recente:

Calculul pensiilor viitoare pentru judecători și procurori va fi modificat, astfel încât acestea să reprezinte 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% cum este în prezent.

Pensia de serviciu va fi stabilită la 55% din salariul mediu brut înregistrat în ultimele cinci ani (60 de luni), însă această sumă nu va putea depăși 70% din ultimul salariu net încasat înainte de pensionare.

Vârsta de pensionare pentru judecători a fost prelungită, astfel încât, după o perioadă de tranziție de 15 ani, aceștia vor atinge vârsta de pensionare la 65 de ani.

Conform noilor reglementări, limita de vârstă pentru pensionare va fi ridicată anual, astfel încât până în 2042, procurorii și judecătorii vor atinge vârsta de pensionare la 65 de ani.

Judecătorii și alți magistrați pot opta pentru pensionare mai devreme dacă au lucrat minimum 35 de ani. Totuși, dacă nu au atins vârsta de 65 de ani, vor fi penalizați cu o reducere anuală de 2% din pensie până când ajung la vârsta standard de pensionare din sectorul public.

Până acum, fostii judecători și procurori primeau o pensie echivalentă cu 80% din salariul lor de bază, putând ieși la pensie relativ devreme, la vârste cuprinse între 48 și 49 de ani, dacă acumulau 25 de ani de experiență în sistemul judiciar.

După o dezbatere aprinsă, opt dintre cei nouă judecători au hotărât să mai aștepte cu o decizie finală. Ei doresc să verifice dacă propunerea Guvernului Bolojan poate fi supusă examinării Curții Europene de Justiție, așa cum a solicitat instanța supremă, printr-o solicitare oficială.