Reacția Lia Savonea la decizia CCR: Regres în protecția constituțională și demersuri legale suplimentare

Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a exprimat îngrijorare față de decizia Curții Constituționale de a respinge solicitarea instanței supreme referitoare la legea pensiilor magistraților. Aceasta a catalogat decizia drept un pas înapoi în ceea ce privește protecția constituțională a justiției și a precizat că ÎCCJ va persevera în eforturile sale de a apăra independența sistemului judiciar.
În urma deciziei Curții Constituționale care a validat legalitatea legii, Lia Savonea a declarat că Înalta Curte de Casație și Justiție și-a folosit toate mijloacele legale posibile pentru a analiza conformitatea cu Constituția, chiar și prin solicitarea unei evaluări din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Această afirmație este făcută în contextul disputelor legate de lege, atât la nivel național, cât și european.
Conform declarațiilor președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, instituția a acționat în totalitate în conformitate cu lege și cu prevederile constituționale, folosind toate căile legale disponibile pentru a-și proteja autonomia judecătorilor.
Decizia Curții Constituționale este văzută ca o slăbire a garanțiilor instituționale, iar în acest context, Lia Savonea subliniază importanța menținerii și utilizării tuturor mijloacelor pentru a proteja independența justiției.
Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție consideră că mecanismul de verificare a constituționalității legilor nu a asigurat suficient protecția drepturilor judecătorilor, iar situația nu este rezolvată definitiv prin decizia Curții Constituționale.
Consilierul Justiției, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, a asigurat că instanța supremă va rămâne fermă în apărarea drepturilor sale. ÎCCJ va folosi toate mijloacele legale disponibile pentru a-și proteja independența, deși nu a oferit detalii despre acțiunile viitoare.
Conform lui Lia Savonea, eforturile de a apăra independența justiției ar trebui să se orienteze către standardele europene, sugerând chiar implicarea organismelor europene relevante, mai ales în contextul actual.
Având în vedere că posibilitățile de a contesta deciziile în țară au fost epuizate, se pare că următorul pas ar putea fi apelarea la instanțele europene. Această idee devine mai relevantă în contextul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit standarde clare și stricte privind asigurarea independenței sistemului judiciar în toate țările membre.


