Reacția prim-ministrului Bolojan la decizia CCR privind pensiile magistraților

Advertisement

Advertisement

Premierul Ilie Bolojan a avut o primă reacție la decizia CCR de respingere a sesizării ÎCCJ pe legea pensiilor magistraților. Legea merge la Cotroceni pentru promulgare. Bolojan afirmă că urmează demersuri pentru „recuperarea” banilor din PNRR aferenți jalonului privind pensiile de serviciu.

Ilie Bolojan, prim-ministru, a apreciat decizia Curții Constituționale referitoare la pensiile ocupaționale ale judecătorilor și procurorilor, considerând-o o confirmare a faptului că acțiunile guvernului au fost corecte. El a subliniat că reforma pensiilor speciale, solicitată insistent de români, reprezintă un progres important către o mai mare echitate și a anunțat că vor începe procedurile pentru recuperarea fondurilor alocate acestei reforme din fondurile europene PNRR.

Curtea Constituțională a respins toate solicitările Înaltei Curți de Justiție și Arbitraj (ÎCCJ) de a consulta Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Deciziile au fost luate cu majorități diferite: o cerere a fost respinsă cu 5 voturi contra 4, alta pe fondul legii cu 7 la 2, iar a treia, referitoare la valoarea pensiei, cu 6 la 3, conform informațiilor obținute de la CCR.

Proiectul legislativ a fost trimis la Curtea Constituțională României, după ce, în data de 20 octombrie 2025, instanța a constatat că prima formă a reformei contravine prevederilor constituționale, invocând o procedură incorectă, respectiv nerespectarea termenului legal pentru obținerea avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

Guvernul a revenit cu o nouă versiune, pe care și-a angajat răspunderea în Parlament la 2 decembrie 2025, iar ÎCCJ a contestat din nou actul normativ, ceea ce a declanșat o serie de amânări la CCR, inclusiv episoade de blocaj legate de cvorum și depuneri de documente în ajunul ședințelor.

Nicușor Dan, în calitate de președinte, a exprimat în mod repetat nemulțumirea față de întârzierile persistente, subliniind că aceste amânări subminează încrederea în autorități, într-o problemă care a generat dezbateri ample și îndelungate în societate.

Noua lege privind pensiile de serviciu stabilește o recalculare a acestora, bazată pe 55% din salariul brut mediu din ultimele cinci ani, dar cu o limită maximă de 70% din ultimul salariu net. Deși este prezentată ca o măsură de reducere a beneficiilor, formula utilizată este pusă la îndoială, fiind considerată instabilă și susceptibilă de a genera contestații legale.

Planurile actuale prevăd o creștere treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, printr-o perioadă de ajustare de 15 ani, care se va întinde până în 2042. Cu toate acestea, această perioadă de tranziție este structurată într-un mod care face dificilă, dacă nu chiar imposibilă, implementarea ei completă.