Vaticanul refuză invitația la evenimentul „Consiliul Păcii” organizat de Trump

Advertisement

Advertisement

Cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, a anunțat că Sfântul Scaun nu va face parte din inițiativa „Consiliul Păcii” propusă de președintele american Donald Trump. Conform declarațiilor sale, Vaticanul consideră că gestionarea crizelor internaționale ar trebui să fie coordonată prin intermediul Organizației Națiunilor Unite.

În ianuarie, Papa Francisc, primul suveran pontif american și cunoscut pentru criticile aduse anumitor decizii ale lui Donald Trump, a primit o invitație de a se alătura unui consiliu.

În urma planului propus de Donald Trump pentru Fâșia Gaza, care a contribuit la stabilirea unei încetări temporare a focului în luna octombrie, un consiliu ar fi trebuit să asigure administrarea provizorie a teritoriului. Trump a menționat ulterior că acest consiliu, cu el în frunte, ar urma să fie lărgit pentru a se ocupa de probleme globale. Prima întâlnire a acestui consiliu este programată pentru joi, la Washington, unde se va discuta despre reconstrucția Gazei.

Atât Italia, cât și Uniunea Europeană și-au anunțat intenția de a trimite observatori, deoarece nu sunt membre ale consiliului respectiv.

Cardinaldul Parolin a explicat că Vaticanul, având o poziție unică și distinctă față de statele naționale, nu va fi prezent la Consiliul pentru Pace.

El a subliniat importanța ca, în plan internațional, Organizația Națiunilor Unite să aibă rolul principal în gestionarea situațiilor de criză, fiind un aspect pe care l-a susținut cu fermitate.

Observatori din domeniul drepturilor omului critică modul în care administrația Trump a organizat un consiliu menit să gestioneze un teritoriu dincolo de granițele SUA, sugerând că această structură amintește de practici coloniale. De asemenea, consiliul a fost acuzat că exclude reprezentanți palestinieni.

Reacția statelor la propunerea lui Trump a fost una de precauție, iar analiștii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca această inițiativă să afecteze rolul și autoritatea Organizației Națiunilor Unite. Deși câteva țări din Orientul Mijlociu, aliate ale SUA, au acceptat invitația, partenerii occidentali ai Americii au preferat să aștepte și să observe evoluția situației.

În ciuda existenței unui armistițiu în Fâșia Gaza, au fost numeroase încălcări, soldate cu pierderi de vieți omenești semnificative: sute de palestinieni și patru militari israelieni și-au pierdut viața începând cu luna octombrie.

Operațiunea militară israeliană în Fâșia Gaza s-a soldat cu pierderea a peste 72.000 de vieți, a generat o situație dramatică în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente și a forțat locuitorii din Gaza să își părăsească casele.

Numeroși specialiști în drepturile omului, academicieni și o investigație a ONU susțin că situația actuală poate fi catalogată drept genocid. În răspuns, Israelul argumentează că acțiunile sale sunt justificate ca măsuri de autoapărare, declanșate de atacul violent al militanților Hamas, care s-a soldat cu peste 1.200 de morți și peste 250 de persoane luate ostatice la sfârșitul anului 2023.

Papa Leon a criticat în mod repetat situația dificilă din Gaza. Deși, în general, liderul Bisericii Catolice, cu cei 1,4 miliarde de credincinți pe care îi are la nivel global, evită să se implice direct în dezbaterile internaționale, Vaticanul, prin intermediul rețelei sale diplomatice ample și statutului său de observator permanent la ONU, are o prezență importantă pe scena globală.