Baraj strategic blocat de ONG-uri: Impact major asupra populației și a resurselor

Conform reprezentanților Administrației Naționale „Apele Române”, decizia Curții de Apel Cluj de a anula autorizația de construcție a Barajului de la Mihăileni, de pe Crișul Alb, pune în pericol siguranța comunităților din județul Hunedoara. Autoritățile susțin că finalizarea lucrărilor, care sunt aproape de finalizare, este crucială pentru a preveni dezastre naturale și a proteja viețile și proprietățile oamenilor, conform news.ro.
Construcția acumulării Mihăileni reprezintă un proiect de importanță majoră pentru țară, cu un impact pozitiv semnificativ asupra infrastructurii de apă din zona Crișului Alb. Această investiție va îmbunătăți modul în care gestionăm resursele de apă, aducând avantaje precum reducerea riscului de inundații, asigurarea apei pentru consumul populației și activitățile industriale, posibilitatea de a produce energie curată și promovarea unei dezvoltări echilibrate a regiunii. De asemenea, barajul Mihăileni va constitui o sursă vitală de apă potabilă, mai ales în contextul perioadelor de secetă accentuate de schimbările climatice, conform informațiilor oferite de Administrația Națională a Apelor Române.
Proiectul a primit aprobare inițial în 1985, prin intermediul unor decizii guvernamentale, iar ulterior, în 2018, parametrii tehnici și economici ai acestuia au fost reevaluate și aprobate printr-o hotărâre de guvern.
Construcția barajului Mihăileni a fost inițiată în 1987, având la bază autorizațiile legale din acea vreme. În prezent, lucrările complementare, precum devierea drumurilor și a rețelelor electrice, sunt în curs de desfășurare și se bazează pe autorizații obținute în 2024 și 2025. Barajul propriu-zis este finalizat, în timp ce devierile menționate se află în diferite stadii de realizare. Investiția totală, estimată la aproximativ 173 de milioane de lei, finanțată din fonduri publice, a generat plăți de aproximativ 147 de milioane de lei până în prezent.
Conform sursei menționate, finalizarea proiectului a fost amânată în ultimii patru ani din cauza unor procese intentate de organizații ecologiste. Acestea au provocat întreruperi frecvente ale etapelor administrative, fapt ce a oprit practic o investiție care se afla deja într-o fază avansată de implementare.
Decizia instanței din Cluj de a anula autorizația de construcție, luată în februarie 2026, vine după ce lucrările au fost aproape finalizate și statul a suportat deja costuri semnificative. Refuzul inițial al tribunalului în noiembrie 2022 a permis continuarea proiectului, însă acum, anularea autorizației generează probleme nu doar la nivel administrativ, ci și în ceea ce privește siguranța cetățenilor și modul în care fondurile publice au fost cheltuite.
Oprea unui proiect aflat în faza finală de implementare, conform AN Apele Române, ar genera pierderi financiare semnificative din fonduri publice deja investite și ar compromite avantajele economice și sociale pe care statul român le așteaptă de peste 30 de ani.
Specialiștii de la Apele Române atrag atenția că situația actuală are consecințe negative asupra comunității, deoarece un proiect aproape gata nu poate fi utilizat, iar banii publici deja cheltuiți nu mai aduc beneficiile așteptate.
Porțiunea superioară a râului Crișul Alb se caracterizează printr-un curs rapid, îngust și cu o albie relativ mică, fapt ce face ca viiturile să se producă ușor, chiar și în cazul unor ploi slabe. Construirea barajului în această zonă oferă posibilitatea de a gestiona fluxul apei, atât în momentele de inundații, cât și în perioadele de secetă.
Obiectivul are rolul crucial de a proteja împotriva inundațiilor, de a asigura apa necesară atât pentru locuitori, cât și pentru activități economice, și de a controla fluxul apei în perioadele de secetă. Din păcate, până la finalizarea lucrărilor, aceste avantaje nu pot fi folosite pe deplin, lăsând satele vulnerabile la pericolele legate de apă. Cu toate acestea, chiar și în stadiul actual, acumularea de apă s-a dovedit utilă, reținând cantități importante în timpul ploilor recente și protejând aproximativ 17.000 de locuitori din Crișcior, Brad și Vața de Jos.
Conform aceleiași informații, chiar dacă unele proiecte auxiliare sunt în curs de finalizare, sistemul de acumulare a apei s-a dovedit deja eficient. În timpul ploilor torențiale din ianuarie 2024 și mai 2025, lacul a reținut cantități considerabile de apă – în jur de 2,5 milioane de metri cubi, respectiv 3 milioane de metri cubi – ajutând la diminuarea pericolului de inundații pentru aproximativ 17.000 de persoane care locuiesc în Crișcior, Brad și Vața de Jos.
Dată fiind progresul semnificativ înregistrat în implementarea proiectului, investițiile deja efectuate din bani publici și importanța crucială a acestuia pentru diminuarea riscului de inundații pe râul Crișul Alb și pentru a garanta aprovizionarea cu apă a locuitorilor și a activităților economice, reluarea lucrărilor este o decizie justificată și în beneficiul comunității, conform sursei citate.
Conform reprezentanților Administrației Naționale a Apelor Române, entitatea a arătat o atitudine pozitivă și flexibilitate în ceea ce privește modernizarea normelor de protecție a mediului, chiar și în cazul unui proiect vechi de peste 30 de ani.
Legislația privind protecția mediului nu ar trebui să împiedice definitiv dezvoltarea și bunăstarea oamenilor. Chiar dacă o instanță a suspendat proiectul, instituția Apele Române are obligația legală și etică de a duce la bun sfârșit investiția publică, transformând-o într-o utilitate reală, nu într-o construcție abandonată. Prioritatea principală a Apele Române este asigurarea siguranței cetățenilor, gestionarea eficientă a resurselor de apă și utilizarea responsabilă a celor publice, iar finalizarea acumulării Mihăileni este crucială pentru atingerea acestor scopuri.
Reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara au criticat vehement acțiunile unui grup de activiști de mediu, susținând că aceștia pun capăt proiectului Barajului Mihăileni. Oficialii județului subliniază importanța vitală a acestei investiții, aproape de finalizare, care a beneficiat de finanțare guvernamentală constantă de-a lungul anilor, argumentând că pierderea ei ar fi un dezavantaj major atât pentru județ, cât și pentru țară.
Organizația Declic, inițiatoarea procesului legal, a anunțat printr-un comunicat că Curtea de Apel Cluj a admis recursul lor, dispunând astfel anularea autorizației de construcție și declararea nulității autorizației din 1987 pentru Barajul Mihăileni.
Conform deciziei instanței, lucrările sunt suspendate până la obținerea unei autorizații conforme și revalidate. Această hotărâre subliniază faptul că proiectul nu poate fi reluat folosind documente administrative depășite, datând de aproape patru decenii, având în vedere perioadele lungi de inactivitate și modificările semnificative suferite de-a lungul timpului, au precizat reprezentanții Declic.

