Plan european pentru centre de returnare a migranților în Africa

Executivul grec, aflat la putere, a prezentat un plan comun cu Germania, Danemarca, Olanda și Austria, care vizează înființarea unor centre în Africa. Aceste centre ar primi migranții a căror cerere de azil a fost respinsă în statele membre ale Uniunii Europene, conform informațiilor furnizate de EFE și preluate de Agerpres.
Thanos Plevris, ministrul grec responsabil de migrație și azil, a anunțat că a avut deja discuții cu miniștrii din alte state și că experți din ambele părți se vor reuni în curând, săptămâna viitoare, pentru a detalia un plan comun.
Conform ministrului grec, aceste centre ar găzdui migranți cărora li s-au respins cererile de azil în Uniunea Europeană și care nu pot fi returnați în țările lor de origine din cauza refuzului acestora de a coopera la procesul de repatriere a cetățenilor lor care au intrat ilegal.
Conform spuselor sale, statele membre UE cu cea mai mare influență, implicate în crearea acestui plan, sunt în prezent în negocieri cu diverse țări africane, cu scopul de a încheia înțelegeri pentru crearea unor centre de repatriere pe teritoriile acestora.
Obiectivul este ca planul să fie finalizat până când Parlamentul European va vota peste câteva luni un nou regulament european privind repatrierile care va permite crearea acestor centre, dacă votul va fi favorabil.
Conform ministrului grec, Europa se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește repatrierea migranților. El a sugerat că înființarea unor centre specializate ar putea contribui la diminuarea fluxurilor de migrație ilegală, acționând ca un factor de descurajare.
Grecia se confruntă cu o situație complexă în privința migrației: în fiecare an, țara primește între 40.000 și 50.000 de migranți, însă doar aproximativ jumătate dintre aceștia obțin statut de refugiat. În același timp, autoritățile grecești returnează anual între 5.000 și 7.000 de persoane către țările lor de origine.
În încercarea de a reduce fluxul migratoriu, guvernul grec a aprobat recent o legislație care restrânge accesul organizațiilor non-guvernamentale la fonduri publice și impune sancțiuni severe, incluzând pedepse cu închisoarea de peste un deceniu, pentru cei care facilitează intrarea ilegală a migranților pe teritoriul țării.
Conform legii, o organizație non-guvernamentală riscă să fie radiată din registrul oficial, administrat de Ministerul Migrației, chiar dacă un membru al acesteia este doar suspectat, fără a fi încă condamnat definitiv, de săvârșirea unei infracțiuni. În Grecia, înregistrarea în acest registru este obligatorie pentru ca ONG-urile să poată opera legal.
În urma afluxului migratoriu major din 2015, Grecia s-a aflat în prima linie a ţărilor europene prin care au intrat migranţi ilegali, veniţi în special din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia. Ca răspuns, guvernul grec a iniţiat numeroase investigaţii legale, vizând atât activiştii din organizaţiile non-guvernamentale, cât şi persoanele implicate în contrabanda de migranţi.

