Creștere îngrijorătoare a infecțiilor alimentare rezistente la antibiotice în Uniunea Europeană

Advertisement

Advertisement

În Europa, o problemă îngrijorătoare se conturează: din ce în ce mai multe infecții alimentare sunt greu de vindecat din cauza faptului că bacteriile responsabile, precum Salmonella și Campylobacter, au dezvoltat rezistență la antibiotice. Un studiu recent evidențiază că aceste bacterii, adesea cauzatoare de intoxicații alimentare, prezintă o rezistență crescută la medicamentele folosite pentru a trata formele severe ale acestor boli.

Conform unui raport recent al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), rezistența microorganismelor la antibiotice reprezintă o provocare continuă pentru sănătatea publică în Uniunea Europeană, îngreunând găsirea unor tratamente eficiente.

Rezistența la ciprofloxacină, un antibiotic esențial în tratarea infecțiilor grave, rămâne o problemă persistentă, afectând un număr semnificativ de tulpini de Campylobacter și Salmonella, atât la oameni, cât și la animale.

Conform News.ro, în 2024, o proporție îngrijorătoare de infecții umane cu Salmonella au dezvoltat rezistență la antibiotice. Mai precis, peste 20% au demonstrat rezistență la ciprofloxacină, iar aproape 20% au fost imune la mai multe tipuri de antibiotice, ceea ce face ca tratarea acestor infecții să fie mai dificilă.

Conform a două agenții de sănătate, Campylobacter a dezvoltat o rezistență atât de larg răspândită în Europa, încât tratamentul cu ciprofloxacina nu mai este considerat eficient și nu mai este recomandat pentru infecțiile umane.

În plus, aceste bacterii au dezvoltat rezistență și la alte medicamente antibiotice des folosite, cum ar fi ampicilina, tetraciclina și sulfonamidele.

Infecțiile alimentare sunt adesea provocate de bacterii precum Salmonella și Campylobacter. Acestea ajung în organism, cel mai adesea, prin consumul de alimente care nu au fost gătite corespunzător, cum ar fi carnea crudă sau parțial gătită, pui, ouă sau lapte care nu a fost tratat termic pentru a elimina bacteriile.

Conform unui raport recent, numărul de îmbolnăviri cauzate de Campylobacter și Salmonella a continuat să crească în Uniunea Europeană. În 2024, au fost înregistrate 168.396 de infecții cu Campylobacter și 79.703 cu Salmonella, o tendință observată încă din 2020.

Observăm o creștere a numărului de cazuri de îmbolnăvire, influențată de o serie de aspecte. Printre acestea se numără schimbările în modul în care mâncăm, cu o tendință spre alimentele procesate, practici incorecte de preparare și manipulare a mâncării, și, nu în ultimul rând, îmbătrânirea demografică, deoarece persoanele în vârstă sunt mai susceptibile la infecții.

Anul 2024 a înregistrat un număr semnificativ de decese cauzate de intoxicații alimentare, majoritatea fiind legate de legume și alte alimente de origine vegetală, pentru care s-a reușit identificarea sursei. În focarele de amploare, care s-au extins la nivel internațional, bacteria Salmonella a fost principalul vinovat, iar ouăle și produsele derivate din acestea s-au dovedit a fi cea mai frecventă cale de transmitere a infecției.

Nivelul de rezistență la antibiotice variază considerabil de la o țară la alta, de la o bacterie la alta și în funcție de antibioticul folosit, fiind influențat de modul în care sunt administrate aceste medicamente, de practicile din agricultură și de eforturile de prevenire.

Organizațiile europene de specialitate pun accent pe necesitatea unei perspective integrate, numită „One Health”, care evidențiază interdependența dintre bunăstarea umană, sănătatea animalelor, producția de hrană și starea mediului înconjurător.

Conceptul One Health subliniază interdependența fundamentală dintre sănătatea umană, sănătatea animalelor și starea de bine a mediului înconjurător.

Pentru a combate și limita răspândirea bolilor care afectează atât animalele, cât și oamenii, sau care sunt legate de factori de mediu, este necesară o echipă multidisciplinară formată din medici, veterinari, specialiști în siguranța alimentelor, epidemiologi și experți în protecția mediului, care să lucreze împreună.

Această abordare este des întâlnită în eforturile de a lupta împotriva rezistenței la antibiotice, a bolilor provocate de alimente contaminate și a afecțiunilor care se pot răspândi de la animale la oameni.