Diplomați europeni discută despre noi sancțiuni pentru Rusia

Advertisement

Advertisement

Luni, la Bruxelles, diplomații europeni se vor întâlni în cadrul Consiliului Afaceri Externe pentru a discuta despre evoluțiile recente. Războiul din Ucraina, declanșat de Rusia, și tensiunile din Orientul Mijlociu vor fi subiectele centrale ale discuțiilor, conform Agerpres.

Întâlnirea, condusă de Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, se desfășoară la scurt timp înainte de aniversarea a patru ani de la declanșarea războiului rusesc împotriva Ucrainei, un conflict neînceput și nejustificat.

Diplomații europeni vor aborda această problemă în cadrul unor discuții oficiale, precedate de o întâlnire neformală cu ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga.

Întâlnirea Consiliului Reprezentanților UE, condusă de Kaja Kallas, are ca scop principal finalizarea și adoptarea celui de-al 20-lea set de sancțiuni impuse Rusiei de către Uniunea Europeană, după ce discuțiile anterioare între reprezentanții statelor membre nu au dus la un consens.

Premierul estonian Kaja Kallas a anunțat că, în cursul zilei de luni, se preconizează adoptarea celei de-a 20-a runde de sancțiuni împotriva Rusiei. Ea a subliniat că aceste măsuri au un impact semnificativ asupra economiei ruse și că fiecare sancțiune suplimentară reduce și mai mult abilitatea Rusiei de a continua conflictul. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă de la Cracovia, după o întâlnire cu miniștrii Apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie.

Ungaria a decis să se opună, prin vocea ministrului de Externe Peter Szijjarto, adoptării de către Uniunea Europeană a noilor sancțiuni împotriva Rusiei. Motivul invocat de Budapesta este perturbarea fluxului de petrol rusesc către țară, cauzată de restricțiile impuse de Ucraina asupra tranzitului prin conductele Drujba.

Ucraina beneficiază de un sprijin masiv din partea Uniunii Europene și a țărilor sale membre, care s-a ridicat până acum la peste 193 de miliarde de euro. Această sumă include ajutor financiar, economic și umanitar în valoare de peste 103 miliarde de euro, peste 69 de miliarde de euro pentru asistență militară, aproape 17 miliarde de euro pentru sprijinirea refugiaților găzduiți în Uniune și 3,7 miliarde de euro provenite din veniturile generate de activele rusești înghețate.

Uniunea Europeană a răspuns invaziei ruse în Ucraina cu o serie de acțiuni punitive, incluzând 19 seturi de sancțiuni individuale și economice, restricții diplomatice și limitări privind vizele. Scopul acestor măsuri este de a opri războiul declanșat de Rusia, exercitând o presiune maximă asupra Moscovei și diminuând resursele pe care le are la dispoziție pentru a continua conflictul ilegal.

Măsurile restrictive impuse de Uniunea Europeană nu sunt permanente, ci vizează cu grijă anumite aspecte. Ele sunt adaptate la situație și supuse unei evaluări continue, permițând UE să le ajusteze, să le reducă sau chiar să le anuleze dacă scopurile urmărite sunt atinse sau se înregistrează progrese substanțiale în acest sens.

Uniunea Europeană a impus, în octombrie anul trecut, un nou pachet de sancţiuni, al 19-lea, care cuprinde restricţii severe. Printre acestea se numără oprirea importurilor de gaz natural lichefiat din Rusia, interzicerea accesului în porturile europene pentru anumite nave rusești și limitarea tranzacțiilor cu bănci rusești. Pachetul vizează, de asemenea, 69 de persoane fizice. În total, peste 2.700 de persoane și organizații sunt acum supuse măsurilor restrictive ale UE, ca răspuns la acțiunile care pun în pericol Ucraina.

La întâlnirea Consiliului Afacerilor Externe (CAE), miniștrii europeni de Externe vor discuta despre evoluțiile recente din Orientul Mijlociu, cu accent pe situația din Gaza, Cisiordania și, eventual, Iran. În cadrul discuțiilor, va participa și Nikolai Mladenov, trimisul special al ONU pentru Gaza.

În cadrul discuțiilor de la Consiliul European de anul trecut, reprezentanții statelor membre ale UE au reiterat susținerea fermă pentru respectarea dreptului internațional și pentru obținerea unei păci complete, echitabile și de lungă durată. Această pace ar trebui să se bazeze pe ideea coexistenței a două state independente, Israel și Palestina, care să trăiască în siguranță și în limite teritoriale clar stabilite și recunoscute, conform hotărârilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU.

Miniștrii europeni de Externe vor discuta, cel mai probabil, despre Consiliul pentru Pace inițiat de președintele american Donald Trump, care și-a avut prima întâlnire săptămâna trecută la Washington. Deși inițial a fost gândit pentru a opri violențele din Fâșia Gaza, scopul declarat al acestui consiliu este mai larg: rezolvarea conflictelor armate la nivel global.

Conform planului propus de președintele american pentru a pune capăt conflictului din Fâșia Gaza, o echipă de 15 persoane, parte a unui viitor Comitet Național de Administrare a Fâșiei Gaza (NCAG), ar prelua controlul asupra regiunii. Această echipă, operând sub auspiciile Consiliului pentru Pace, ar administra Gaza până când Autoritatea Palestiniană, condusă de Mahmoud Abbas, va implementa un set de reforme.

Înainte de discuțiile oficiale ale Consiliului Afaceri Externe, diplomații vor avea ocazia să schimbe idei într-o manieră relaxată, la un mic dejun, despre provocările reprezentate de tacticile hibride și despre modul în care state străine încearcă să influențeze opinia publică și să intervină în procesele decizionale.