Aviz negativ pentru reforma administrației, dat de Consiliul Economic și Social

Guvernul, condus de Ilie Bolojan, a primit un feedback negativ din partea Consiliului Economic și Social (CES) în legătură cu proiectul de reformă a administrației. După o dezbatere în care s-au exprimat 37 de voturi, majoritatea (25) au fost împotrivă, în timp ce doar 5 au fost pro, iar 7 au fost favorabile, dar cu anumite rezerve, ceea ce a dus la un aviz final negativ.
Guvernul a dat undă verde proiectului de ordonanță de urgență menită să stimuleze economia, deși a solicitat câteva modificări.
Deși nu este obligatoriu, avizul Consiliului Economic Social (CES) este esențial din punct de vedere politic și instituțional. CES, un forum care aduce la masă voci ale sindicatelor, patronatelor și societății civile, reprezintă o etapă necesară în procedura de adoptare a unei ordonanțe de urgență care are efecte asupra societății și economiei.
Guvernul a amânat adoptarea unei ordonanțe de urgență privind reforma administrației, ca urmare a reacțiilor negative și a îngrijorărilor exprimate de sindicatele angajaților din sectorul public. Acestea au pus la îndoială legalitatea proiectului și au avertizat asupra unor consecințe nefavorabile pentru sistemul funcțiilor publice.
Guvernul intenționează să eficientizeze administrația publică, atât la nivel central cât și local, prin reducerea cheltuielilor cu salariile. Aceasta se va realiza prin diminuarea numărului de posturi existente și prin restructurarea organizațiilor. Se estimează o scădere de aproximativ 10% a cheltuielilor cu personalul în administrația centrală, iar în administrația locală se urmărește o reducere substanțială a numărului de angajați.
Noul act normativ propune o metodă de evaluare a angajaților din administrație, care se va concentra pe abilitățile și țintele specifice ale fiecăruia, permițând ajustări pe măsură ce apar nevoi. Autoritățile guvernamentale argumentează că această schimbare are ca scop îmbunătățirea rezultatelor și a modului în care funcționează instituțiile publice.
Unii critici susțin că, având în vedere eforturile de reducere a costurilor, această evaluare ar putea fi folosită ca o modalitate ascunsă de a restructura organizația. De asemenea, exprimă îngrijorări legate de faptul că formulările vagi despre „atitudini” și „competențe” ar putea duce la evaluări părtinitoare și interpretări personale.
Documentul prevede măsuri pentru a sprijini financiar primăriile și consiliile locale, prin îmbunătățirea modului în care sunt colectate taxele și impozitele locale. Variantele discutate anterior sugerau legarea efectuării unor proceduri administrative de achitarea datoriilor către autoritățile locale.
Proiectul de lege include și ajustări la structura instituției prefectului, o diminuare a numărului de consilieri care lucrează direct cu oficialii și o adaptare a regulamentelor privind personalul din poliția locală, ținând cont de numărul de locuitori din fiecare localitate.
Guvernul a explicat că acest set de măsuri este indispensabil pentru a îmbunătăți situația financiară a țării, pentru a respecta promisiunile făcute în Planul Național de Redresare și Reziliență și pentru a face față dificultăților financiare existente. Oficialii au subliniat că modernizarea administrației este crucială pentru a diminua deficitul bugetar și pentru a optimiza modul în care funcționează instituțiile publice.
Refuzul Consiliului Economic Social de a aproba proiectul exercită o presiune suplimentară asupra Guvernului, cu puțin timp înainte de momentul în care se așteaptă adoptarea sa prin ordonanță. Chiar dacă rolul CES este consultativ, votul contra indică faptul că majoritatea partenerilor sociali nu sunt de acord cu modul în care este formulat acum.
Reprezentanții mai multor sindicate solicită o pauză în procesul de adoptare a modificărilor legislative, argumentând că nu există o urgență reală care să impună utilizarea unei ordonanțe de urgență și că este esențială o discuție amplă în Parlament cu privire la schimbările propuse în Codul administrativ.

